Prucedure di rianimazione
L’unicu modu currettu di respirazione artificiale hè a prucedura »da a bocca à u nasu à a bocca«. Per applicà sta prucedura, prima ci vole à pusà a testa di u paci in modu chì a mandibula è a mascella inferiore sianu alzate quant’ellu si pò (fig. 1, 1. parte). Ci vole à caccià a bruttura (fangu è simile), i denti artificiali (prutese) da a bocca di u paci, è fà attenzione chì a so lingua ùn scivuleghji in daretu è ùn chjudi l’organi respiratorii.
Facemu a respirazione artificiale dendu quantu più aria fresca pudemu è «soffendu» in a bocca - nasu di u paziente (fig. 1, 2. parte). Per evità l’infezzione, pudemu mette un fazzulettu finu nant’à a bocca di u paziente. In l’aria chì soffiemu ci hè sempre abbastanza ossigenu per l’infirmu. In parallelu cù a respirazione artificiale ci vole à appughjà leggermente u pettu di u paziente vicinu à u core (fendu attenzione à ùn rompe e coste!), per aiutà a circulazione spinghjendu u sangue fora di u core. Quandu lascemu rilassà u pettu, u core pò torna riempiesi di sangue è in stu modu ottensemu a respirazione artificiale è l’attività cardiaca. Issu prucessu deve cuntinuà sin’à chì u paziente principii à respirà da per ellu è sin’à chì u so core ricumenci à funziunà (fig. 1, 3. parte), vale à dì sin’à ch’ellu ghjunghji u duttore.

IMMAGINE 1
L’avvelenamentu da sustanzi non caustichi nasce da l’assunzione di dosi sbagliate o eccessive di medicamenti, funghi è alimenti avvelenati da batterii di u gruppu di u paratifu.
S’è stu tipu d’avvelenamentu si produce, prima è u più prestu pussibule si deve sviutà u stomacu è l’intestini di u malatu. Da un stomacu viotu, u liquidu pò ghjunghje in l’intestini in 10 m min., è i solidi, secondu a qualità è a quantità, in 1-6 ore. S’è u malatu hè cusciente, ci vole subitu à fà li beie circa duie cucchiai di carbuni medicinale (si pò ottene in e farmacie; mischjatu in un bichjeru d’acqua minerale, pò esse ancu acqua cumuna). Dopu, ci vole à pruvucà u malatu à vomità (fendu li caccicà a parte suprana di a gola cù u manicu di a cuchjarina). Indipendentemente da s’ellu u vomitu hè riesciutu, dopu 3-4 m minuti ci vole torna à dà à u malatu 2 cucchiai di carbuni medicinale cù acqua. Di sicuru ci vole à chjamà u duttore, o purtà u malatu in l’uspidale.
Avvelenamentu da materie corrosive (caustiche). L’avvelenamentu pò nasce da dui tippi di materie caustiche: l’acidi è e liscive.
Da l’alcali (soda caustica, soda, sale alcalinu) si stacca in pezzi a mucosa di e labbre, di a lingua, in bocca, in l’esofagu, in u stomacu, è a salive chì esce hè di regula sanguinosa è, à u toccu, scivulosa. E labbre è a lingua si gonfianu, appariscenu dulori in a gola, in l’esofagu è in u stomacu, crampi è vomitu. À a persona ferita da l’alcali ci vole à dà acqua cù limonu o acetu (1-2 cucchiai d’acetu in 5 dl d’acqua) o 3%-à acqua borica, è dopu latte o 1-2 cucchiai d’oliu cumestibile, d’usu alimentariu.
Segni d’avvelenamentu da l’acidi in bocca: erosione è brusgiature nantu à a mucosa (l’acidu sulfuricu pruvucheghja brusgiature nere, l’acidu cloridricu bianche, è l’acidu nitricu gialle). A saliva chì esce hè ruvida à u toccu è hà un gustu acidu.
U malatu hà forti dulori di stomacu, crampi è vomita. Ci vole à dà li latte, oliu o pruteine (ova) tuttu diluitu cù un pocu d’acqua. Dopu, dà li 1-2 cucchiai (da caffè) di magnesiu brusgiatu diluitu in meza bichjeru d’acqua, in modu chì u beie à picculi sors. E persone avvelenate da sustanzi caustichi ùn ci vole in nisun casu à stuzzicàle à u vomitu.
Impurtante! quandu ci hè sangue in ciò chì u paziente hà vomitatu, hè pruibitu di cuntinuà à pruvucà u vomitu!
Primu aiutu in casu di scossa elettrica
U feritu deve esse liberatu da u circuitu elettricu. S’ellu hè pussibule, ci vole à scollegà subitu a linea elettrica da u circuitu cù l’interruttore, cacciendu u fusibile, o interrompendu a linea. L’interruzzione si pò fà solu cù un arnese isolatu, per esempiu cù un pezzu di legnu seccu, o, in l’ultimu casu, cù una scure à manicu seccu, o cù una pinza à manicu isolatu.
In casi eccezziunali ci vole à fà un cortu circuitu. U salvadore deve senza cundizione fà attenzione à l’isolamentu di e so mani è di e so pedi, è per quessa deve mette si nant’à una tavula senza chjodi, nant’à stracci asciutti o nant’à una seggia. A so manu a deve prutege per esempiu cù a manica di u so cappottu, cù un fazzulettu asciuttu, cù guanti di gomma o di nylon.
U salvadore deve mette sottu à u feritu un supportu isolante, per esempiu tavule secche o arnesi di legnu senza parte metalliche, fazzuletti secchi, lastre di PVC. Hè megliu s’è u feritu salta ellu stessu è à tempu si libera da u cuntattu cù a corrente, o s’è u salvadore alza u feritu dopu avè ellu stessu isolatu si da a terra. Toccu u feritu ci hè permessu solu s’è l’isolazione hè impeccabile. I diti di u feritu devenu esse alluntanati unu à unu è cun prudenza da u cuntattu, è à tempu avvolti in un fazzulettu seccu o in altri teli.
S’è u filu elettricu si hè srotulatu intornu à u feritu, tandu u filu ci vole à rompe lu cù e mani isolate è à fissà l’estremità di u filu cù corrente, per ùn pruvucà altre disgrazie.
U salvamentu, benintesa, ci vole à principià lu subitu è senza cundizione, ùn ci pudemu lascià a persona ferita senza aiutu. Dopu à l’interruzzione di a corrente, a persona ferita ci vole à mette la à l’urizontale, à allentà li i panni, è à caccià li cumpletamente quelli di a parte suprana di u corpu, assicurà li luce è aria pulita. A testa di a persona ferita ùn deve micca pende, ma ci vole à alzà la appena è mette qualcosa sottu à a testa (per esempiu, un mantellu piegatu).
S’è u feritu hè in statu di incuscenza, si deve senza riserve pruvà a rianimazione.
Bisogna à verificà trà tempu a bocca è e narici di u feritu per vede s’elli ponu lascià passà l’aria. Bisogna à caccià a salive, i resti di manghjà è a protesi. Hè pruibitu di versà liquidu in bocca. S’è u feritu ùn respira, ci vole subitu à principià a respirazione artificiale. A rianimazione pò esse aiutata da a spazzulatura di e piante di i pedi, da un clistere o da u versamentu alternatu di pettu è pancia cù acqua calda, risp. fredda, ma ùn si deve piantà a respirazione artificiale. S’è a persona ferita ripiglia i sensi, ci vole à curalla sempre è ùn la si deve lascià sola. Ci vole à dà li una bevanda calda (caffè, tè, alcolu è simile), ma deve firmà in pusizione mezu stesa.
Sicondu l’esperienza, e ferite leggere è lucali ponu esse lasciate temporaneamente fora d’attenzione (più tardi si deve furnisce assistenza medica), solu à i feriti chì sanguinanu si deve dà subitu assistenza medica.
Brisgi, truciuli, particelle di polvera. A polvera, un brisgiu o un insettu in l’ochju pudemu caccià li tirendu a palpebra inferiore è asciucendu cù una garza pulita o cù un fazzulettu. S’è l’oggettu hè sottu à a palpebra suprana, tandu ci vole à piglià a palpebra suprana in mezu è à tiralla in avanti nant’à a palpebra inferiore, di manera chì e ciglia tocchinu a superficia interna di a palpebra suprana. S’è in stu modu ùn riescemu à caccià u corpu estranu, ùn ci vole più à pruvà, ma l’ochju feritu ci vole à fascià lu è cercà aiutu medicu.
Un corpu stranieru chì hè intrutu in a narice ci vole à pruvà à caccià lu chjudendu l’altra narice è soffiendu forte per u nasu. S’è cusì ùn riescemu micca, ci vole à cercà aiutu medicu.
L’estrazione di i corpi stranieri chì sò ghjunti in l’arechja ci vole à lascià la à u duttore, perchè in u tentativu d’eliminalli pudemu ferisce u timpanu. S’è qualchì insettu hè ghjuntu in l’arechja, ci vole à versà una (piccula) cucchiara d’oliu, di butiru fusu o d’acqua in l’arechja (in pusizione sdraiata) è tene lu 10-15 m minuti.
U corpu stranieru chì hè ghjuntu in a trachea pruvemu à caccià lu cusì chjamendu u feritu à respirà prufundamente è battendu lu pianu nantu à u spinu trà e scapule. S’ellu l’ughjettu incastratu in a trachea ùn hè micca tagliente, ci vole à dà à u feritu acqua, dopu a midolla di pane (meču) è piatti pastosi. Hè pruibitu in tali casi di dà mezi di pulizia. Hè necessaria una surveglianza medica.
Una spina chì hè ghjunta sottu à l’unghia ùn a pudemu pruvà à caccià chè s’è a parte chì spunta fora hè abbastanza longa da pudè esse pigliata cù una pinzetta o cù un fazzulettu. S’è l’estrazzione hà riesciutu, tandu ci vole à lascià chì a ferita sanguini un pocu è dopu à spalmarla cù iodu è à mette una fasciatura.
Trasportu di u feritu
L’evacuazione di u feritu ùn hè micca un compitu faciule; per quessa ci vole cumpetenza, prudenza è una forza fisica adatta. Un’evacuazione fatta senza perizia aumenta i dulori di u feritu è ne aggrava a situazione.
Prima di tuttu ci vole à stabilisce s’è u malatu hè in un tale statu ch’ellu pò esse trasportatu, è pò esse trasportatu solu s’ellu hà ricevutu l’assistenza, secondu e regule di i primi aiuti. Prima di u trasportu ci vole à riduce l’emorragia, mette una fasciatura nantu à a ferita è immobilizà l’ale cumbulite.
S’è a strada finu à l’uspidale hè longa, u feritu, s’ella hè pussibule, deve esse rinfriscatu cù tè o caffè. Si deve evità di dà alcolu (cognac è simili). Durante u trasportu, u feritu deve esse survegliatu è cuntrullatu in permanenza, è s’è a fascia o a benda d’immubilizazione si allenta, deve esse rimessa subitu à postu. S’ellu si verifica una perdita di cuscenza o un indebulimentu di u funziunamentu di u core, devenu esse appiicati i metudi adatti di rianimazione.
U modu d’inviu dipende sempre da u tippu di ferita è da u numeru di i salvatori, cum’è ancu da u tippu di i mezi dispunibuli per l’inviu.
Alevà è piglià u malatu ci vole à fà la cun riflessione, cun calma è cun sangue friddu. Bisogna à evità ogni strappu. I panni di a persona ferita ùn devenu micca esse sgualciti, è quandu u levemu, ci vole à alzà lu da u latu induve ùn hè micca feritu.
Spedizione senza mezi ausiliarii
Trasportu solu cù un solu salvatore. S’è u feritu pò marchjà, u salvatore deve piglià lu da daretu è aiutallu cusì. S’ellu ùn pò marchjà, o s’ellu hè in statu d’incuscenza, bisogna trasportà lu in modu chì u salvatore si metta à ghjinochje à fiancu à ellu, metta una manu sottu à l’ascella è cù l’altra u piglii sottu à u ghjinochju, u alzi è u porti.
Trasportu cù dui salvatori. À a persona ferita chì pò marchjà ci vole aiutà da e duie parte. S’ella ùn pò marchjà, ma hè cuscente, deve tene si à i salvatori chì a portanu. A persona ferita in statu d’incuscenza deve esse trasportata in modu chì u salvatore più forte a piglii sott’à l’ascelle è, passendu e mani sopra u pettu, leghji e bracce, mentre l’altru si mette trà e gambe di a persona ferita è a sustene sottu à i ghjinochji. Devenu alzalla à tempu è purtalla.
Spedizione cù mezi ausiliarii
Trasportu cù una barella. A persona ferita deve esse posta cun cura nant’à a barella in pusizione sdraiata. Per quessa ci vole duie persone, è in casu di frattura di l’estremità inferiori, trè persone. I salvatori devenu stà da una parte di a persona ferita, alzalla à tempu è pusalla nant’à a barella.
U levamentu, a mossa, l’arrestu è a calata di a barella devenu esse fatti da tutti i salvatori à tempu, ma ùn devenu marchjà à tempu, perchè a barella sussulteghjerebbe. S’è u malatu deve esse trasportatu per un tempu più longu, hè bè di ligà da i dui lati di a barella una cinghia chì i salvatori si metteranu nant’à e spalle.
Trasportu di un feritu cù mezi d’urgenza. S’è ùn avemu à manu una lettiga, tandu pudemu fabricà per improvisazione un mezu di trasportu d’urgenza. Se ci vole, u feritu pò esse messu nant’à una scala, nant’à l’ale di una porta smuntate, nant’à un tavulinu è cusì purtatu. Listessu pudemu fà cù una coperta o cù a tela d’una tenda. E lettighe d’urgenza si ponu ancu fà cù dui sacchi di listessa larghezza, mettendu duie tavuletti di lunghezza adatta à traversu i bordi inferiore. In mancanza di lettiga, un paziente cuscente pò esse purtatu ancu nant’à una sedia. I salvatori devenu pusiziunassi da i dui lati di u paziente, piglià a parte inferiore è u schienale di a sedia è cusì purtallu.
Cuntenutu di a scatula di primi aiuti chì vi ricumandemu:
Pacchettu di fasciature, mediu
cum. 2
Pacchettu di benda, grande
cum. 2
Benda di fasciatura, 10 х 5 m
cum. 2
Garza sterile 1/2 m
cum. 2
Cuttone, 25 g
di u pacchettu 2
Gaza piatta tagliata 6 x 6 cm
pacchettu 1
Fascia per fermà u sangue
pacchettu 1
Hanzaplast, 4 cm x 1 m
pacchettu 1
Forbici
pez. 1
Prutettore per e cesoie fattu di saccu di tela
pez. 1
Ampolle di iodu
pz. 12
Picciò d’ammoniu
pez. 3
Quaternu per annotazioni (40 fogli)
pez. 1
Manuale di primu aiutu
pez. 1