Importante Avvertimentu di Sicurezza: Questu hè un testu d’archiviu storicu, micca un manuale mudernu di metalli o elettricu. U travagliu cù machini, arnesi di triturazione, metalli caldi, installazioni elettriche è arnesi manuali purtati ponu causà ferite gravi, focu o scossa elettrica. Ùn aduprate micca l’improvisazioni descritte cum’è una prucedura di travagliu; applicà i regulamenti applicabili, l’arnesi curretti, l’equipaggiu di prutezzione è l’istruzzioni di prufessiunali qualificati.

Stu testu ùn hè micca parte di l’offerta attuale di Savo Kusić, chì hè focu annantu à i finestri, porte è suluzioni cunnessi.

Chi ùn si sente micca abbastanza forte in i travaglii di bricolage, di solitu prova di furmà si travaglia cù u legnu. Hè per quessa chì avemu statu tantu longu nantu à u capitulu precedente, chì tratta di u travagliu di legnu. Vale à dì, u legnu hè un materiale abbastanza suave, adattatu per a trasfurmazioni. Siccomu avemu familiarizatu cù e proprietà principali di u legnu è a manera di trasfurmà, ùn avemu micca bisognu di tantu spaziu per cunnosce i metalli utilizati è a so trasfurmazioni ancu. A maiò parte di e custruzzioni di lignu ùn pò micca esse imaginate senza parti metalliche, unghie, raccordi, ma ùn ci hè quasi nisuna custruzzione di metalli chì deve esse supplementatu cù u legnu, per rinfurzà, rinfurzà.

Di i tanti metalli diffirenti in l’attellu di casa, solu u ferru, l’azzaru, u ramu, l’ottone, u bronzu, u zincu è l’aluminiu sò cumunimenti incontrati. U piombu è u stagnu sò ancu usati com’è materiali ausiliari. Prima di passà à a trasfurmazioni di i metalli più utilizati, studiemu e so proprietà principali.

Metalli

U metallu più impurtante hè u ferru. Hè ottenuta da a fusione di minerali in alti furnace. In a so forma cruda, u ferru cuntene parechji percentuali di manganese, siliciu, fosforu, sulphur è grafite. Se u percentuale di grafite in ferru hè più grande di1,7Parlemu di ferru, è s’ellu hè più chjucu allora parlemu di azzaru.

In a nostra pratica, scontru solu prudutti semifiniti, vale à dì metalli chì anu digià passatu per parechje tappe di trasfurmazioni. Quessi sò bars di diversi profili (chì hè per quessa ch’elli sò ancu chjamati ferru prufilu o azzaru prufilu), fogli è Iiv. I prudutti di metalli pressati cum’è l’alloghji di ottone ecc. sò ancu venduti cum’è raccordi.

Hè bè di sapè chì a ghisa hè fragile, ùn pò micca esse piegata, è opacizza a lama di l’utillita durante u processu. E caratteristiche di i materiali più cumunimenti utilizati, cum’è bars è fogli, ponu varià assai. A so caratteristica cumuna hè chì sò fatti di acciaio.

Steel chì cuntene un percentinu assai chjucu di carbone, u cusì chjamatu azzaru morbidu o azzaru forgiatu pò esse saldatu, curvatu, forgiatu, ma ùn pò micca esse induratu. L’acciaio duru (0,4-1,7% carbon) hè più forte, ma pò esse fattu solu tornendu, fresatura, etc.

E caratteristiche cumuni di u ferru è di l’azzaru sò chì si arrugginu, chì sò attratti da un magnetu, è ponu esse magnetizati stessi. A so gravità specifica hè 7,8 kg/dm3. U puntu di fusione di l’azzaru hè 1700°C ​​​​(ferru 1400-1500°C). Un fenomenu interessante cù questi metalli hè chì à una temperatura di 750°C perde e so proprietà magnetichi.

L’acciaio pò esse induritu da u riscaldamentu, se dopu à u riscaldamentu si rinfriscà lentamente (espertu: quenching), a pussibilità di u so trasfurmazioni migliurà, l’elasticità è a forza cambia (indurimentu + queching = raffinamentu).

Se l’azzaru hè alliatu cù cromu, molibdenu, tungstenu, nichel, etc., alcune di e so caratteristiche migliurà, cum’è a durezza, a resistenza à l’acidu, a resistenza à a corrosione, ecc. Sò chjamati acciai speciali d’alta lega.

Cast Steel hè marcatu cù a lettera Ч è un numeru di dui cifre, è l’azzaru cù a lettera Ч è dui numeri. U primu numeru dopu à a lettera indica a forza di lacrime, vale à dì a forza à quale u materiale di a sezione trasversale 1mm si rompe. A seconda figura hè determinata da i standard JUS. Per quessa, u numeru dopu à a lettera hè impurtante. U più altu u numeru, u “più forte” l’azzaru. (Se a forza di trazione hè 50 kg /mm2 hè digià un bon azzaru, 30 hè satisfacente. U limitu superiore di sta figura hè di circa 90, è per l’acciai di primavera speciale stu numeru pò esse 135). L’acciai in lega anu altre designazioni.

Una bona infurmazione nantu à a qualità di l’azzaru è a quantità di carbone hè datu da a scintilla. Se l’azzaru tocca a petra di macinazione, apparisceranu scintille. A forma è u culore di e scintille indicà chì tipu d’acciaio hè.

Quandu l’acciau hè tempratu è temperatu, a temperatura pò sempre esse determinata da u culore di l’azzaru.

Copper hè un metallu chì pò esse furmatu facilmente. Hè un bon cunduttore di u calore è l’electricità. Quandu s’ossida, patina, piglia un culore verde scuru. In l’usu domesticu, si trova più spessu cum’è un cunduttore elettricu è termale, allora hè adupratu per l’aliazione (per esempiu, pignatta di riscaldamentu, bobina di trasformatore, ferru di saldatura, etc.). Hà una gravità specifica assai alta 8,9 kg/dm3 è un puntu di fusione di circa 1080°S.

Brass hè una lega di zincu è di ramu, in quale u zincu hè presente in un percentinu più altu (50-70%). Un percentinu più altu di zincu riduce a formabilità è rende l’alia più fragile, più adattatu per a fusione. Una lega di culore rossu cù un picculu percentuale di zincu hè chjamata tombak (oru artificiale), è una alea cù un percentinu assai altu di zincu hè chjamatu cast biancu.

Se, in più di zincu, l’alea cuntene ancu nickel, hè chjamatu alpaca, mentre chì l’argentu novu cuntene una certa quantità d’argentu in più di l’ingredienti listati. Se una piccula quantità di ramu hè aghjuntu à l’aluminiu, una aleazione più forte di l’aluminiu hè ottenuta - duraaluminiu.

U bronzu hè una lega di rame è 5-15% stagno. Se, in più di stagnu, cuntene ancu un picculu percentinu di fosforu, l’alea hè adattata per u casting è hè chjamata bronzu fosforu. U bronzu d’aluminiu hè una lega dura. U bronzu di piombu hè resistente à l’attrito, per quessa hè adupratu per i cuscinetti. U bronzu di silicone hè assai resistente à diverse influenze, è u bronzu di manganese hè assai duru.

U zincu hè un metallu più liggeru cà u ferru. Hè stata utilizata una volta per fà i canali, mentre chì oghje hè principarmenti utilizatu per a prutezzione di metalli anticorrosione, nantu à a superficia di quale si forma una fina capa brillanti coperta di fiori di ghiaccio.

Tin hè ancu usatu per l’alliage. Pò esse rotulatu, versatu, è digià funnu à una temperatura di 232°S. A caratteristica di stu metallu hè chì si trasforma lentamente in polvera à una temperatura più bassu di +13°S.

Lead hè un metallu debule è debule cù una gravità specifica abbastanza alta (11,34 kg/dm3). Hè resistente à a corrosione è faciule da cast.

I materiali utilizati principarmenti per a placcatura di metalli sò cadmiu, nichel, chì hè brillanti, è ancu chrome.

Finu à avà avemu scontru ferru è metalli più pesanti chè ellu. Ùn avemu micca in cuntattu cù metalli preziosi (oru, argentu, platinu) è metalli spiciali (iridium, radium, titanium, beryllium, magnesium) rp travaglia in casa, per dì cusì.

In fine, cunniscemu i metalli ligeri cum’è per esempiu. aluminiu. Pesa trè volte menu di l’acciaio è hà un puntu di fusione assai più bassu (660°C).

L’aluminiu si trova in natura in forma di cumposti. Per ottene un kilogramu di metallu d’aluminiu, hè necessariu di processà circa 4-6 kg di bauxite. A purità di l’aluminiu deve significà a quantità di l’aluminiu chimicamente pura.

L’impurità è l’impurità affettanu e proprietà di l’aluminiu è a pussibilità di a so applicazione. A conduttività elettrica hè ridutta da impurità è impurità. U trattamentu termale di l’aluminiu puru hè bonu. A temperatura iniziale di furmazione di l’aluminiu hè 500°C è a finale 300°C.

In cundizioni normali, l’aluminiu hè assai stabile. Una fina capa di oxidu d’aluminiu di a superficia pruteghja l’aluminiu da l’ossidazione più profonda.

Durante l’influenza di diversi composti nantu à l’aluminiu, i sali sò furmati, è sottu influenza chimica, l’aluminiu corrode assai rapidamente. Quandu l’aluminiu o l’aliaghji d’aluminiu entranu in cuntattu cù metalli pisanti (per esempiu, ferru, ramu, bronzu, ottone, nichel), se u puntu di cuntattu hè sottu a influenza di l’umidità o l’acidi (elettroliti), a corrosione elettrolitica si trova. L’aria umida agisce ancu cum’è un elettrolitu.

Per prevene a corrosione di cuntattu, l’aluminiu puru pò esse unitu cù l’aluminiu, i so ligami (senza cobre), cadmiu è zincu.

Una di e manere di prutezzione di a superficia di l’aluminiu da a corrosione hè di rivestimentu di a superficia cù pittura à l’oliu, vernice nitrocellulosa o vernice smaltu. Una manera megliu è oghje più diffusa hè u revestimentu cù una capa d’oxidu d’aluminiu artificiale per via chimica o elettrolisi. Stu prucessu di prutezzione hè chjamatu anodizazione.

Oghje ci sò una quantità di leghe d’aluminiu cù dui o più cumpunenti. Hè soprattuttu alliatu cù manganese, ramu è siliciu, è oghje a forza di trazione righjunghji u valore di 40 kg /mm2.

L’aluminiu hè facilmente trasfurmatu da scraping è fresatura, mentre chì a saldatura, a pittura è a saldatura sò più difficili. Hè pruduciutu in diverse forme, da blocchi à foils.

Produtti semilavorati

U più famosu di i prudutti semifiniti hè u ferru profilatu, per esempiu. forma di barra tonda, prufilu angulu L, T, I, U, Z etc. Un pruduttu semi-finitu chì hà una sezione trasversale rettangulare hè chjamatu ferru pianu (salvo chì hè fattu di ramu, ottone, etc.), chì in a so forma diluita hè chjamatu foglia, striscia, foil. A forma di a sezione trasversale influenza assai u pesu per metru lineale è a forza. Siccomu u prezzu dipende direttamente da u pesu, hè utile à sceglie un prufilu adattatu (foto 1). I nomi di profili individuali sò: a) ferru tondu b) ferru semi-tondu; c) ferru ribbed; d) ferru di béton; e) sezione quadrata; f) sezione rettangulare; d) ferru pianu; h) cinta; i) ferru d’angolo; j) ferru d’angolo arrotondatu; k) T - prufilu; l) Z - prufilu; m) I - prufilu; n)

rail; o) U - prufilu; p) profil à U plat.

Vista storica in sezione trasversale di i prudutti semifiniti di metalli

SLIKA 1

Strumentu

Ci sò parechje arnesi basi senza quale ùn si pò micca travaglià cù metalli. In più di i strumenti di misura descritti prima, i più cumunimenti usati sò pinze (foto 2).

Esposizione storica di parechji tippi di pinze per metalli

SLIKA 2

L’alicate più simplici sò pinze piatte (a). Sò pruduciuti in lunghezze125-200 mm. Pinze speciali per i fili di taglio sò cutters (b). Sò pruduciuti in listesse lunghezze cum’è e pinze di u nasu pianu. Per u travagliu di carpinteria, l’alicate di mandibula (c) sò ancu necessarii, cù longhi simili à l’alicate precedente. Per travaglià cù u filu, avete bisognu di pinze rotonde (d) nantu à quale “occhi” ponu esse furmatu. U più grande appiicazioni in a famiglia trovu pinze cumminazzioni (e), chì sò pruduciuti in lunghezze, da150à200 mm. Sì i manichi sò insulati, sti pinze sò ancu adattati per u travagliu elettricu. Per taglià cunduttori più grossi, bastone, pinze speciali per cutters cù articuli (f) sò adattati. Per travaglià cù pipi, bastone, pinze di pipa (g) sò necessarii. Una bona caratteristica di queste pinze hè a pussibilità di un largu aghjustamentu secondu u diametru di u materiale (barre, tubi, etc.)

I chiavi sò necessarii per l’assemblea di assemblee metalliche pieghevoli (Fig3). Si deve esse ricordati chì l’apertura di chjavi à doppia faccia sò standardizati (ancu e distanze di i bordi di teste di viti quadrate è esagonali) à e seguenti misure:6-7,8-9,10-11,12-14,17-19,22-24,27-32,36-41, 46-50,55-60,65-70è75-80. Aprite e chjave di6 à50mette i teste di i seguenti viti metrici:3, 3,5,4,5,6,8,10,12,14,16,18,22,27,30. I pariglii di numeri marcati nantu à a fronte mostranu l’apertura di chiavi aperti è aperti, chì sò dispunibili in i magazzini.

Panoramica storica di forchetta, bussola e chiavi a bussola

SLIKA 3

U vantaghju di i chiavi aperti hè chì ponu ancu esse sbulicati nantu à noci o teste di viti da u latu, cusì, per esempiu, ponu esse aduprati per strincà è sbulicà i viti in tubi più longu. A chiavi di socket copre a testa di vite o nut da tutti i lati è mantene a testa di vite più stretta, ma pò esse tirata solu nantu à a noce da u latu superiore.

In u strumentu di casa avemu bisognu di avè i seguenti chjave: 9-11,14-17,17-19è22-24(assai raramenti a necessità di una chjave hè ancu indicata27-32).

I spanners più longu furnisce una trasmissioni di forza più grande, ma sò più difficiuli di ghjunghje à i posti inaccessibili è, se manighjate senza cura, hè faciule di strappare u filu nantu à u vitu. I mandibula di i chjavi aperti facenu un certu angulu cù u manicu, per a pussibilità di vultà a testa di a chjave inseme cù a noce è in i posti difficiuli. In più di ciò chì sopra, ci sò ancu chiavi a socket per stringhje i viti prufondi. In casu, hè ancu bonu per avè una chjave regulable cù quale qualsiasi noci pò esse afferratu. Si consiglia una chiave di lunghezza regolabile250 mm.

Chjavi è viti ponu esse appiicati in modu efficace solu s’ellu ùn sò micca troppu purtati. Se a distanza trà a noce è a chjave hè grande per via di l’usura, unu di elli serà distruttu quandu si stringhje. Se a noce o a chjave hè purtata, allora una piastra d’acciaio hè posta in u spaziu trà elli è solu dopu hè strettu o alluntanatu.

Per a marcatura di metalli, hè necessariu un punch (kirner) di spessore6è lunghezza125 mm. Avete ancu avè un punch for punching sheets thinner, preferibbilmente da3 mm.

Un martellu hè un strumentu universale. Hè fattu in diverse forme. A dimensione di u martellu hè determinata da u pesu di a testa. A dimensione più chjuca hè 50, è u più grande2000Gr. Lunghezze di testa adattate secondu u pesu di u martellu sò50gr -75 mm., allora100/82,200/95, 30/105,50/118,80/130(dimensioni più grande per u travagliu bruttu) 1000/135,1600/148,2000/155.

U manicu di u martellu hè fattu di legnu è hè marcatu:400/25x14, hè40 cmlunghezza,2,5cm larghezza (in mezu) è1,4 cm di spessore chì currisponde à a testa di800Gr.

In i tempi ricenti, i martelli di forma speciale cù manicu d’acciaio, manicu di gomma, etc. ponu esse acquistati, ma à prezzi abbastanza altu.

Quandu si tratta di u martellu, facemu cunniscenze cù u cutter flat chì taglia cù l’aiutu di un martellu. E dimensioni di questi cutters varienu da125h15à400h36mm. U primu numeru indica a lunghezza è u sicondu a larghezza di a lama di cutter. U più utilizatu hè u cutter200x15.

Vista storica di pinze metalliche è barre parallele

SLIKA 4

Mengele hè ancu un strumentu assai utilizatu. A larghezza di e mandibule di i picculi mangels hè:40,50,60 m, è cù mengels paralleli75-200 mm. À a fine, ci hè solu tantu chì i vici paralleli rotanti sò ancu pruduciuti, perchè se site in una pusizioni, saria bonu per ottene unu cù mandibula da 100 mm(stampa4). Hè megliu di muntà a morsa nantu à a parte frontale diritta di u bancu di travagliu, è l’incudine à a manca (Fig.5).

Disposizione storica di a morsa è l’incudine nantu à u bancu di travagliu

SLIKA 5


Per l’applicazioni muderne, i normi validi, a documentazione tecnica di i fabbricanti di strumenti è materiali è a valutazione di risicu sò pertinenti. I marcati storichi, dimensioni è raccomandazioni da stu testu ùn sò micca specificazioni attuali o struzzioni di sicurezza.