Viti per legnu

Sicondu a forma di a testa, pudemu classificà in quattru gruppi principali: viti cù una testa tonda (og); cù a testa cascata (ug); cù una testa lenticulare (sg) è cù una testa angulare (Fig. 1). I capi di i primi trè gruppi di vignaghjoli di legnu sò designati è ponu esse avvitati è sbulicati cù un cacciavite, mentri u quartu gruppu di viti hè utilizatu per scaffolding, hè più grande, cù una testa hexagonal. Si torce è gira cù l’aiutu di una chjave aperta. (Per una articulazione staccabile in legnu è altri materiali, una vite hè ancu usata per fissare raccordi cù un filu è una noce (nut) è ancu viti per u metallu, cusì avemu da cunnosce quandu parlemu di viti per metalli. Questa vite hà u latu bonu chì davanti à a so testa semi-tonda ci hè una testa quadrata, chì entra in u materiale quandu si stringhje è ùn permette micca di vultà u gambu. serrage).

Disegnu tecnicu di viti cù tonda, svasata, lente è testa esagonale

Image 1 - Forme di teste è marcatura di dimensioni di viti à legnu.

Hè impurtante chì a forma di a testa di viti di legnu hè adattata à u locu di usu. Per esempiu, cù a superficia plana, avemu aduprà un viti cù una testa cunfrontata chì ùn hè micca prufunditu da u pianu. E viti di legnu sò venduti da u kilogramu, micca da u pezzu. E so misurazioni sò datu in numeri doppiu cum’è unghie, per esempiu 2 × 7 ug. Il s’agit d’une vis avec un épaisseur de 2 mm et une longueur d’arbre de 7 mm.

A tavula seguente dà i tipi di viti cù u pesu 1.000 di pezzi è u numeru di viti in un pacchettu tipicu - micca u pesu di u pacchettu, cum’è era u casu cù unghie.

dimensione di a vite Pesu 1.000 pezzu Numero di pacchettu
2 × 7 0,22 kg ​​​​ 2.000
2,5 × 15 0,64 kg 1.000
3,5 × 35 2,46 kg 500
5 × 60 8,43 kg 200
6 × 50 10,40 kg 100
8 × 120 41,80 kg 100
6 × 120, testa d’angolo 49 kg 50
10 × 130, testa d’angolo 66,50 kg 50

Preparazione di materiale è prutezzione di l’articulazione

Nisun travagliu preliminariu ùn deve esse realizatu quandu guidà unghie. In ogni casu, per guidà i viti di legnu, u materiale deve esse preparatu per drilling un pirtusu cù un diametru uguali à trè quarti di u diametru di u vitu è ​​a mità di a lunghezza di u vitu per esse usatu. Questu “mezzu pirtustu” guida u vitu è ​​impedisce à u legnu di cracking (u vitu hà un filu cònicu *). I buchi più chjuchi ponu esse perforati da un martellatu in un chiovu chì hè poi eliminatu.

Hè impurtante chì a punta è a tacca nantu à a testa di a vite sò in u stessu pianu. Prima di l’usu, hè più faciule di vultà un vitu chì hè smelatu cù sapone. Hè impurtante chì a larghezza di u tavulinu hè almenu 110% a durata di u vitu (salvo chì per una certa ragione vulemu chì u vitu pierce a tavola) in modu chì a punta di u vitu ùn passa micca per u bordu. Per esempiu, in una tavola cù un spessore di 10 mm, utilizate un massimu di 8 mm viti di legnu longu.

Ùn aduprate micca una vite arrugginita! Se ùn avemu micca un altru, u vechju deve esse chjapputu d’oliu. Dopu avè vittutu - soprattuttu per l’uggetti decorattivi - copre a testa di viti cù vernice incolore, chì prutege u vitu è ​​prutegge da unscrewing.

Paste

Gluing hè un metudu assai cumuni di unisce. Knot hè un agentu ligatu longu cunnisciutu, più precisamente “glutinos” nodo caldu. A più nova di questu hè a pasta fridda “caseina”. L’adesivu più novu hè un adesivu basatu in resine sintetiche.

Sensu caldu

U megliu feltru caldu hè ottenutu cù una mistura di 3: 1 feltru d’ossu è di pelle. Disponibile in lastre. A superficia di a frattura deve esse fissurata, cunchiglia. U culore ùn hè micca un rolu impurtante, ma u tavulinu deve avè u minimu di bolle pussibule. Se spots grassi appariscenu nantu à a superficia di a pasta fusa, hè un signu chì a pasta hè spoiled è ùn deve esse usata. Duvete sempre scioglie solu a quantità di cola chì avemu aduprà. Lasciamu prima u pezzu di pasta rottu per una mità di ghjornu (spots grassi appariscenu nantu à a superficia di l’acqua), poi sguassate l’acqua in eccesso da a massa appiccicosa è lasciate chì a pasta si scioglie completamente calendula à 50-60°C. Hè megliu di mette u piattu cù u tutkal in un grande pappagallo d’acqua è mette nantu à a stufa. En s’assurant que la température de l’eau ne dépasse pas 70°S en remuant constamment, laisser fondre la pâte. Applicamu una capa uniforme di putty nantu à a superficia preparata è pressu a superficia di lignu smeared in questu modu uniformemente nantu à l’altru. Le tissu se lie à 5-25 mminutes, et dans des pièces sèches et chaudes même avant l’échéance de ce temps.

Pasta di caseina fredda

A pasta di caseina fredda “si mette” più lentamente. Protrude a lama di l’utensile quandu a parte incollata hè machinata. Dopu a preparazione, a pasta fridda deve esse usata immediatamente. U felt friddu cambia u culore di certi materiali di legnu. Hè resistente à l’acqua è hè facilmente preparatu per l’usu senza riscaldamentu. U feltru friddu hè un materiale biancu pulveru. Quandu si puzza di furmagliu, ùn ci vole micca più aduprà perchè hè spoiled. Un kilogramu di cola fredda hè funnutu in un litru è mezu à dui litri d’acqua cù un agitazione suave per almenu una meza ora. À u listessu tempu, a temperatura di l’ambienti deve esse 10°C è l’acqua deve esse almenu 20°C. Quandu si mischjà, u battellu friddu hè grossu in prima, ma dopu à mischjà, si diluisce, per quessa, ùn avemu micca bisognu di precipità per aghjunghje l’acqua ghjustu à u principiu. Per una zona di 1 m2 hè necessariu applicà 50 grammi di mastice friddu uniformemente. U tissutu friddu preparatu pò esse usatu in un massimu di cinque ore.

Adesivi a base di resine sintetiche

Diversi tipi di colla più recenti facenu u travagliu di unisce u legnu più faciule. A caratteristica cumuna di queste cola hè a facilità di travaglià cun elli, ma ancu u prezzu più altu.

L’adesivo più diffuso basatu in resine sintetiche hè epossidicu di dui cumpunenti. À a temperatura di l’ambienti, si secca in 24h è forma una massa bianca, chì pò esse tagliata. Pò esse pittatu, ma hè caru è per quessa solu adattatu per i travaglii più chjuchi è dilicati.

Colla universale basata in resine sintetiche hè ancu sicura. Ligami fermamente, rapidamente è permanentemente: porcellana, legnu, plastica, celluloide, metalli è più. A cola “oho” hè micca tossica, cristallina, impermeabile è hà un odore piacevule. A superficia per esse incollata deve esse pulita è secca. A cola hè appiicata à e duie superfici per esse pegatu, sparghje finamente è aspettate chì si secca un pocu. Allora e duie superfici sò pressate è lasciate pressu per parechji minuti. A cola secca forma una capa fina incolore.

Applicazione di una linea uniforme di cola da una buttiglia à una lama di legnu stretta

Applicazione di cola à a superficia di legnu preparata.

Ci hè ancu una quantità di adesivi universali basati nantu à resine sintetiche cum’è Araldite, Boropor, etc. Per l’usu di sti adesivi, ùn ponu esse dati micca struzzioni universali, ma duvemu aduprà l’istruzzioni individuali attaccati à ogni adesivu. E caratteristiche cumuni di l’adesivi basati in resine sintetiche sò chì deve esse appiicati in strati sottili è per quessa ponu esse aduprati solu per ligà superfici piane. Ùn sò micca adattati per l’incollamentu di tavule ruvide, è sò caru.

Procédure d’incollage du bois

L’operazione di basa chì deve esse fatta quandu incolla u legnu sò: pulizia cumpleta è bella di a superficia di ligame di i dui pezzi da incollare, applicà uniformemente a cola à tutta a superficia da incollare è applicà abbastanza pressione à e superfici incollate. L’asciugatura hè accelerata da una stanza secca è calda in a quale l’incollatura hè fatta. Hè impurtante di pulisce bè a cola spremuta trà e duie superfici pressendu.

Un’attenzione speciale deve esse pagata à a pressa, a serratura di i materiali. Sè pussibule, ùn deve micca pressu direttamente nantu à a superficia per esse pegata, ma fate per mezu di i pezzi di scrap posti nantu à l’esternu. Hanu bisognu di mandibula per afferrà. Per l’incollamentu di pezzi più chjuchi, una tavola cù un pianu pianu hè abbastanza, dopu u tavulinu ausiliariu, dopu i pezzi per esse incollati è dinò u tavulinu ausiliariu. Uni pochi libri pesanti o mattoni ponu serve cum’è un pesu pressante.

Segare

Scelta di sega è lame

Cutting and splitting is, after rivetting, l’operazione più cumuna. Prima avemu da sceglie un strumentu per taglià u legnu - una serra. Siccomu un attellu di casa ùn pò esse equipatu cum’è un attellu prufessiunale, duvemu attente à ottene solu e seghe più necessarie (foto 2).

Schizzi tecnichi di un puzzle è di una sega manuale, prufilu di denti, sparghje è tagliate start

Image 2 - Tipi di seghe, profili di denti è pusizioni è u principiu di u tagliu.

Per taglià pezzi di legnu più grande, uttene una sega da carpentieru cù un quadru. Per taglià pezzi più chjuchi, avemu bisognu di una serra di manu cù lame rimpiazzabili, è à a fine, u più impurtante hè di avè una serra di manu cù un quadru d’acciaio è lame rimpiazzabili di diversi profili. Per questa sega, furniremu un gran numaru di fogli di diversi profili. In u casu di lame di sega, in più di a dimensione di i denti (l’altezza di i denti hè: per u tagliu 3 mm, per u cutting grooves 2mm, a fine di trasfurmazioni 1 mm) l’angolo di i denti cambia ancu. Per a maiò parte di i travaglii, un angulu di 90° hè più adattatu, postu chì i denti ponu esse affilati cù un schedariu triangulare. Per un travagliu più precisu, duvemu avè una foglia cù denti à un angolo di 110°. Un hacksaw pò ancu esse inseritu in u quadru di metallu. I denti di sega sò generalmente tagliati da sè stessu, vale à dì spinghjendu.

Mostra e affila i denti

Hè impurtante di nutà chì i denti di a sega, in più di l’inclinazione in a direzzione di a lama, anu ancu a so propria curvatura, vale à dì “splashes” chì sò sfarenti in fogli per diversi scopi. Cusì, per i fogli di taglio, sò 2 spessore di foglia, per i fogli di grooving 1,5, è per i fogli stretti 1,3 spessore di foglia. A diffusione di i denti assicura un tagliu lisu senza jamming the blade in u materiale. Un strumentu spiciali hè utilizatu per fà i prongs, ma cù più cura di pinze di nasu pianu pò ancu travaglià. Cù una sega chì hà una spalla, questu hè. denti piegati left-right, hè difficiule di cumincià à cutà, per quessa, ùn hè micca sbagliatu per un principiante per fà u tagliu iniziale cù un chisel o sega cù un pocu swagger. Cù questu, duvete immediatamente fà dui taglii vicinu à l’altru, perchè un fogliu cù una diffusione più grande ùn serà micca capaci di mette in u groove strettu. Se a sega stende, avemu bisognu di strincà a lama di serra in un vise è sharpen it with a file triangular. À u listessu tempu, i denti deve esse alzati, una mità di centimetru sopra i mandibula di u mangel.

Tensione è pusizione di foglia

Les lames d’une scie à châssis peuvent être tendues avec une scie à carpentier en tournant la lame sur une corde, et avec une scie à châssis métallique en tournant une noix à farfalle. In più di sta foglia, pò ancu rotà intornu à l’assi, vale à dì rapportu da u pianu di quadru. Un espertu di solitu travaglia cù una inclinazione di a lama di 35° à a diritta di u quadru per vede megliu a linea longu à quale hà da tagliare. Tuttavia, ùn ricumandemu micca questu per i principianti, postu chì tene a sega in questu angulu richiede un pocu di pratica è hè più stancu per a manu. True, ci sò ancu situazioni quandu sta pusizione di a sega hè necessariu per u funziunamentu normale.

Hè assai impurtante chì a lama di sega ùn hè micca torciata, vale à dì chì a lama di sega in i dui lati di u quadru hà una “inclinazione” uguale.

Marcatura di taglio

Com’è in ogni travagliu, a regula s’applica à u tagliu: Misura trè volte per tagliate una sola volta! Solu un artighjanu cù una pratica longa pò permette di disegnà a linea di marcatura esattamente per misurà è cutà longu. Hè più currettu chì a linea di misurazione deve esse ligeramente sopra à a misura attuale, è u tagliu deve esse fattu accantu à a marca, per chì a linea di marcatura ferma visibili ancu dopu à tagliu. Ùn ci scurdemu di marcà - disegnà a parte chì cascà, per quessa, per via di vultà u materiale, ùn avemu micca tagliatu accidintali da u latu chì ferma, perchè in questu casu avemu un pezzu più chjucu di quellu chì vuliamu.

Per a marcatura, usemu un angulu d’acciaio o di lignu (winkle). Eseguiremu a marcatura in tale manera chì, vultendu u pezzu marcatu da 180°, marcaremu ancu u latu oppostu di u materiale. In questu modu, hè pussibule di evità ogni errore chì accade per via di l’irregularità di a superficia o di a tenuta sbagliata di u materiale. È se i dui marcati ùn sò micca paralleli, a direzzione di tagliu curretta serà tracciata trà elli.

Cumincià è guidà u cut

Prima di cumincià à cutà, duvemu afferrà u materiale cù a nostra manu sinistra à a manca di a linea di taglio marcata, mantenendu u pollice curvatu di a manu sinistra in diagonale in l’altura è appoghjate a lama di sega nantu à u pollice alzatu. Allora cuminciamu à sega (foto 3, parte 1).

A basa di u pollice deve esse circa 1,5 cm più altu ch’è a superficia tagliata, in modu chì i denti di a sega ùn scaldanu u pollice se a lama rimbalza accidentalmente. Per questa operazione, ùn hè micca una mala idea di avè un pocu di pratica, perchè u rimbalzamentu ripetutu di a sega pò scaccià u principiante più pazientu fora di u tact, è avè annunziate o possibbilmente scaccià l’uttellu ùn porta micca à u scopu. Quandu facia u tagliu iniziale, duvete tene a sega liberamente è cumincià à cutà tirà a sega versu voi.

Trè sketchs tecnichi mostranu l’iniziu, u guidamentu è u serramentu di u legnu durante a sciatura manuale

Image 3 — Inizio di taglio, guida di sega è pusizioni di materiale serratu.

Quandu si taglia, duvemu pruvà à cutà per tutta a lunghezza di a sega è impedisce a sega di oscillare à sinistra è à diritta, in su è in giù (foto 3, parte 2). A lama di a sega deve andà in horizontale. Sè avemu stancu, pigliamu a sega è riposu, perchè cù una manu stancu, inexperienced, u tagliu serà sbagliatu, è pudemu fà chì l’uttellu si rompe è ancu ferite. U tavulinu deve esse aghjustatu in modu chì ùn penda micca da u mangelu è deve esse ben clampatu (foto 3, parte 3).

Cumpiimentu di u travagliu è mantenimentu

Una sega cù menu diffusione di denti si ferma facilmente in legnu bagnatu. In tali casi, grassu o sapone deve esse appiicatu à a lama di a serra. U tagliu deve esse cuntrullatu quandu si avvicina à a misura per ùn fà micca un tagliu più profondu di ciò chì vulete. Sè avemu tagliatu u pezzu cumplitamenti, l’ultimi colpi cù a sega deve esse fattu assai, pianu pianu, per ùn sparte micca a parti inferjuri di u materiale.

Bon cunsigliu: dopu l’usu, a lama di a sega deve esse spalmata cù grassu protettivu per impediscenu di arrugginisce, è i denti duveranu affruntà u quadru.

Temi cunnessi: macchine è arnesi per u travagliu di legnu, sega a nastro, scalpellatura, foratura è piallatura, servizi è fabbricazione di finestre di legnu porta.