Travagliu di scalpellu
Tipi di scalpellu è posizione di lama
Senza travaglià cù un cisele, u maestru in casa ùn pò micca esse fattu in tuttu. Joints of furniture parts using slots and plugs, installing locks, adjusting door hirings sò impussibili di fà senza l’usu di un cisel.
Per l’operazioni medii di varii tipi di scalpelli, hè necessariu avè circa trè o quattru. Ciselli cù profili più cumplicati (inclinati, a forma di mezza luna, etc.) sò usati da scultori è carpintieri per fà mobili eleganti.
A lama di u cisellu hè fatta d’azzaru, è u manicu è u martellu utilizatu per chjappà sò fatti di legnu. A parte più impurtante di u cisele hè a lama, chì hè generalmente in un angulu di 25° (foto 1, parte 1).
I scalpelli più usati sò:
- chisel flat with section rectangular;
- scalpellu pianu cù bordi bisellati;
- scalpellu di carpenteria scavatu;
- scalpellu longu per aperture.
U manicu di u cisellu deve esse equipatu nantu à a cima cun un anellu metallicu chì copre a parte superiore ligeramente ristretta di u manicu in modu chì u manicu ùn fiurisce micca quandu hè colpitu cù un martellu di lignu.
A lama di u cisele hè dritta (solu in u cisele cavu hè bombatu) è deve esse tenuta in u pianu di taglio. La partie biseautée du ciseau doit faire face à la partie du bois à couper, jetée (fig. 1, partie 2–5).

- Stampa1- A pusizioni di a lama è a sequenza di u travagliu cù u cisel.*
Fà buchi è mantene u scalpellu
Quandu u travagliu cù un cisele, fate cura à a direzzione di u granu di u legnu, perchè cù un colpu più forte, u legnu pò cracke in a direzzione di u granu. (fig.1, parte6,7).
Quandu vulemu tagliate un recessu per u tappu cun un cisel, avemu prima tagliatu a parte chì hè normale à a direzzione di a fibra è solu dopu a parte chì hè parallela à a fibra (fig.1, parte2,2/a, 3,3/a). Prima ci vole à mette u materiale nantu à una superficia solida per evità vibrazioni durante u travagliu, clamp it as close as possible to the part to be cut, even if we have to move the material during work. Quandu u travagliu, u cisele deve esse tenutu fermamente, micca da a parte metallica, ma da u manicu cù i vostri ditte intornu.
Un cisele longu è strettu pò esse usatu per tagliate fori quadrati più profondi per u plug. Se u plug deve passà per u materiale, allora hè megliu drillà u pirtusu da i dui lati alternativamente. A prufundità di taglio serà allora più chjuca da i dui lati.
Un cisel semicircular hè utilizatu per tagliate aperture circulari è per caccià i bordi di legnu.
A parte di u cisellu oppostu à a lama hè puntata è quadrata, è hè aduprata per “implantazione” in u manicu. U locu più cumune induve i ciselli rompe hè a parte cunica sottu u manicu. Quandu u cisele si rompe à quellu puntu, diventa inutilizabile per più travagliu. Se u manicu di chisel falla, pò esse facilmente rimpiazzatu. Se si verificanu danni à a lama, pò esse riaffilata da a macinazione.
U manicu hè aghjustatu in tale manera chì prima u cisele hè pressatu in u manicu cù l’estremità puntata, poi piglia u manicu è, tenendu in l’aria, batte a parte sporgente di u manicu cù un martellu parechje volte.
Foratura
Strumentu di perforazione è preparazione
Avete bisognu di sapè cumu per forà! À a superficia, a perforazione pare l’operazione più simplice in u travagliu di u legnu, ma in a pratica hè solu s’ellu avete l’arnesi ghjusti. L’utensili più essenziale per perforare i buchi per i viti è i unghie hè una perforatrice à agulla. Perforà buchi più grandi richiede ancu un trapanu, postu chì u travagliu cù trapani d’agulla più grande o trapani twist richiede un pocu di pratica (foto 2).

Image 2 - Trapanu manuali è tippi di punte per legnu.
Siccomu ùn pudemu micca avè tutti l’attrezzi in u nostru picculu attellu, hè megliu se furnimu un trapanu à manu cunnisciutu cum’è “American”. Stu trapanu pò travaglià sia cù twist drills è più chjucu. Ùn hè micca bisognu di assai sforzu per uperà u manicu per via di l’ingranaggio, cusì ancu i micca iniziati ponu operà. Pudemu una piastra di basa sottu à u materiale chì simu perforatu, indipendendu chì a perforazione hè fatta a manu o cù un altru trapanu (cunsiderate chì u trapanu eventualmente passà per u materiale) è mantene tuttu inseme fermamente in modu chì u trapanu ùn piglia micca u materiale è cumincià à vultà.
Per a perforazione di legnu, duvete sempre sceglie un numeru più bassu di rivoluzioni. Se travagliamu cù un trapanu elettricu è à u più bassu numeru di rivoluzioni, a perforazione deve esse interrotta ogni 15-20 seconde. Quandu si perfora rapidamente, u legnu pò esse cusì caldu chì cambia u culore è ancu piglia u focu. Un sonu forte, u fumu in forma di una banda fina o l’odore di una furesta ardente avvirtenu. Piglià u bit fora di u materiale in ocasioni quandu a perforazione ùn solu rinfriscà u bit, ma aiuta à caccià i chips da u burato. Un chip appiccicatu in u foru riduce assai l’efficienza di perforazione.
Prima di inizià a perforazione, u locu per esse perforatu deve esse ligeramente indentatu cù un chiovu o un punch. Questu hè particularmente necessariu per i principianti. Questa indentazione iniziale - in termini prufessiunali, un “kirner” - aiuta à estrattà u drill durante i so primi rivoluzioni. Fighjemu attente à u fattu chì a punta di u drill bit ùn hè micca beveled in un latu, perchè in questu casu, u pirtusu serà più grande di l’espertu dopu a perforazione.
Tagliate una tella circular più grande da un materiale più sottile hè ancu chjamatu perforazione, ancu s’ellu hè un tipu d’operazione completamente diversu. Un cultellu di pirtusu regulable serve com’è strumentu. Per “perforà” cù questu strumentu, hè necessariu di pre-perforà un picculu pirtusu in u centru di u cutout è mette a punta di u cuteddu. Pudemu u cuteddu à a distanza necessaria secondu u diametru di u pirtusu chì vulemu perforà. Avà vultemu a lama parechje volte è cumencia à move cum’è una agulla nantu à un discu di gramofone, ma sempre à a listessa distanza da u centru tagliendu u record (foto 3).
Perforazione di buchi più grandi è ciechi

Image 3 - Tagliate una tella circular cù un cuteddu regulabile.
Se u legnu deve esse penetratu durante a perforazione, a perforazione deve esse cuminciata da a faccia di u materiale. U pirtusu di quellu latu ferma bellu, ancu cù bordi affilati mentre da l’altru latu a punta di perforazione strappa u materiale mentre perfora. Sè avemu perforatu un foru di viti cù una testa svasata o sfondata, allora duvemu usà un drill per scavate a parti suprana di u pirtusu per a testa di viti. Se ùn avemu micca un drill bit speciale per questu, un drill bit più grossu chì a punta avemu prima struitu à un angolo più grande farà. L’operazione di perforazione deve esse realizata cun cura per ùn penetrà troppu in u materiale.
Se u pirtusu ùn passa micca à traversu u materiale, allora avemu prima marcatu u drill bit, in u locu induve vulemu chì penetre in u materiale (per esempiu, cù un lapis di culore, unghie, etc.). In questu modu, ùn avemu micca bisognu di piglià constantemente u trapanu è misurà a prufundità di u foru (foto 4).

Image 4 - Marcatura di a perforazione per u cuntrollu di a prufundità di perforazione.
Planing
Scelta è affilatura di a pialla
Per evità a piallatura, l’unica opzione hè di cumprà materiale digià pianificatu. Siccomu tali materiale ùn pò micca sempre esse acquistatu, è spessu avemu da processà i bordi, hè megliu avè una planer in l’attellu di casa. Avemu bisognu di trè pialle: una per sgrossatura (pialla grande), una per piallatura fine è una piallatrice per solchi. Di sti trè, pudemu abbandunà u grande grater, postu chì raramente seremu in una situazione per processà superfici grande è rugosa. È quandu avemu da fà, pudemu usà un grater per un processamentu fine. Di sicuru, u travagliu duverà più longu.
U core di a pialla hè un cuteddu ben affilatu (fig. 5) cù una lama dritta. L’angolo di lama hè 25°. Quandu u travagliu, u cuteddu deve esse prutettu da chjappà un oggettu metallicu, per esempiu. un chiodu scurdatu o u so stincu pò dannà a lama è rende inutilizabile. (Se affidemu a piallatura à un artighjanu è se per via di a nostra negligenza un chiodu ocultu o una parte di u hardware resta in u materiale, u prezzu di a sega o di u cuteddu di piallatura deve esse compensatu per ogni pezzu).

Picture 5 - L’aspettu di a pialla è a pusizione di e so parti.
A lama di a pialla deve esse affilata nantu à una mola quant’è grande pussibule per chì a lama ùn sia micca dentellata, vale à dì per ùn riceve micca visibilmente a rotondità di a petra. Quandu si affila, pudemu usà un strumentu ausiliariu, fattu di una tavola à un angolo di 25°, nantu à quale pudemu tene u cuteddu piallatore durante l’affilatura, perchè hè difficiule ancu per un artighjanu espertu di determinà l’angolo di 25°.
Dopu avè affilatu u cuteddu nantu à una petra tonda, duvemu liscia i bordi di a lama nantu à una petra piatta. Ùn deve esse scurdatu chì u compitu di u planer hè di appiattà a superficia di u bordu u più bellu pussibule, è questu pò esse fattu solu sottu a cundizione chì a pala hè idealmente flat. Una macina piatta pude esse acquistata da ferreteria. L’affilatura di un cuteddu nantu à una petra piatta umida deve esse fatta trascinendu a lama (cum’è cù un cuteddu regulare) nantu à a petra in movimenti circulari. L’arghjintini di a lama deve esse eliminati da a sabbia per ùn lasciate micca marchi sharp in u materiale durante u pianu. Un principiante ùn deve esse vergogna di “rubà” sta cunniscenza da un maestru.
Réglage du couteau du rabot
A lama di a rabotta hè fissata cù una cunea di legnu in l’apertura di a rabotteria. Quandu aghjustate, tene u cuteddu è cunea cù u pollice di a manu manca. Cù picculi colpi di u martellu, chì tenemu in a nostra manu diritta, aghjustemu u cuteddu. Questu deve esse fattu deftly tenendu a grata in l’aria cù a palma è l’altri dite di a manu manca.
U cuteddu duverebbe protruder un pocu da u fondu di a pialla, è a lama deve esse à rasa cù u fondu di a pialla. Hè megliu chì u cuteddu ùn hè micca prufunditu da a parte più bassa di u planer à tuttu quandu l’inserite, ma chì u cuteddu hè aghjustatu cù picculi colpi di martellate dopu chì a cunea di lignu hè stata aghjustata. Se u cuteddu stende troppu, ùn accelerà micca u travagliu perchè assai facilmente taglia in u materiale troppu profondamente. Hè più faciule infilà u cuteddu per impegnà più ch’è per tirallu fora. Hè impurtante chì toccu u cuteddu à u latu di a lama piglia a pusizione curretta. Questa operazione hè realizata di novu in “l’aria” mentre tene a grattugia in a manu manca (foto 6).

Figura 6 - Ajustamentu di a pusizione di u cuteddu di pialla.
Quandu vulemu caccià u cultellu, hè necessariu di chjappà a parte posteriore di u corpu di a grata parechje volte cù un martellu, sicuru quandu hè alzatu.
Una parte impurtante di a grattugia hè l’inseritu (u rotulu di ruggine), chì hè attaccatu à u cuteddu cù un vitu. U compitu di l’inseritu hè di rompe a scuma accumulata davanti à u cuteddu, altrimenti l’apertura di scum si sguasserà rapidamente.
Direzzione è prucedura di piallatura
L’operazione di piallatura procede in l’ordine seguente: cù a manu diritta, abbracciamu l’estremità posteriore di a piallatrice in modu chì u pollice appoghja à manca, è l’altri dita inseme à a diritta accantu à a cunea; cù a manu manca, pigliate a grata da a punta - l’estremità frontale di u manicu, è cuntrullà a grata. A manu diritta dà abbastanza pressione per travaglià. Scrape uniforme movendu a grattugia avanti è avanti in grandi colpi, senza mette troppu pressione nantu à a grattugia. Quandu si tira in daretu, curvate ligeramente a grattugia nantu à u bordu, risparmiendu cusì u cuteddu.
Avete sempre pianificatu longu u granu di u legnu, perchè ancu u megliu inseritu ùn pò micca salvà una tavola o una latta da splitting se u pianamentu hè fattu in a direzzione opposta. U sforzu per fà a tavola stallata bè ùn deve esse dispiace. Se a direzzione di e fibre cambia, duvemu mette u piallatore sempre in a direzzione di a fibra, cusì avemu da pianificà qualchì volta in una direzzione è in una altra direzzione, sempre in a fibra (foto 7).
U più difficiule hè a piallatura di a superficia di a sezione trasversale, perchè u cuteddu hà da taglià e fibre è dunque rompe è divide. Questu hè u casu cù l’estremità di i bordi. In tali casi, duvete pianificà da i bordi esterni versu u mezu. Questu ùn hè micca un travagliu particularmente faciule perchè a grattugia strappa e mani (imagine 7, mediu).

Image 7 - Direzzione di pianificazione è supportu di a pezza.
Una grattugia di pulizia hè aduprata per livellà e superfici piallate. Hè una piastra d’acciaio rettangulare cù un tagliu affilatu, chì, tenendu cù e duie mani, hè trascinatu nantu à a superficia pianata è cusì pulisce l’irregularità restante.
A piallatura richiede chì a pezza da lavorare sia serrata fermamente è scorri fermamente in a direzzione di piallatura, postu chì una forte sacca si verifica durante a lavorazione. Allora, mettemu l’articulu nantu à u bancu di travagliu, se ùn avemu micca un bancu di carpinteria, è appiccicà à u vitu cù una pinza di manu. Ùn duvemu micca aduprà una tavola pulita cù gambe fini cum’è scrivania, ma duvemu optà per una tavola di cucina più pesante è coperta. Appoggiamu a tavula contr’à u muru o, ancu megliu, accantu à u tavulinu chì hè processatu. Tuttavia, in stu casu, ci hè un periculu chì u polgaru di a nostra manu manca s’imbulighja trà u muru è a punta per via di l’inerzia.
Soluzione pratica: mettemu un bancu coperto cù una tela grossa trà u tavulinu di travagliu è u muru per chì i bordi di u tavulinu è u bancu ùn si scontranu è l’impatti nantu à u muru sò dolci. Avà riparà u travagliu cù clamps à a tavola coperta cù una manta. Pudemu ancu mette un pezzu di tavuletta più fina trà i bordi di u socket è u muru (foto 7, sottu).
Se pianemu a sezione trasversale di e fibre, chjappà a pezza di travagliu in una morsa per chì e fibre scorri verticalmente. Ùn ci deve esse nisun ughjettu vicinu à a manu chì puderia ferite a manu.
Raspa è lime per u travagliu di legnu
Cù l’accessori di limatura è piallatura, a superficia di legnu pò esse trattata senza cunniscenza speciale. Questu accessori include una raspa è un schedariu di legnu. A parte da esse processata deve esse fissata à l’altezza di u coddu (foto 8). Tenemu u schedariu da a punta cù a nostra manu manca, è da u manicu cù a nostra manu diritta, è pressu contru à l’ughjettu chì hè pianificatu, tiramu avanti è avanti per chì tutta a lunghezza di u schedariu passa sopra a superficia per esse processata. Quandu u nivellu di parti di a superficia, i colpi brevi cù u schedariu portanu à u scopu. Un schedariu hè generalmente utilizatu per finisce i bordi, perforà i buchi, arrotonda, finisce è trasfurmà a sezione trasversale di fibre. Quì, ancu, ci hè a pussibilità di rompe un pezzu di legnu più chjucu o più grande. Se a pezza macinata hè chjappata trà dui pezzi simili di legnu, a pussibilità di rupture di bordu hè ridutta.

Image 8 - A pusizione di a pezza durante a piallatura è l’archiviazione.
A resina da u legnu è i picculi sbucciati sguassate rapidamente i denti di u schedariu, chì hè difficiule di pulisce. Una manera di pulisce un schedariu hè di utilizà una spazzola di filu. In ogni casu, a spazzola di filu dannu i denti di u schedariu, è a pulizia ùn hè ancu 100%. Un metudu di pulizia megliu hè di immerge u schedariu in acqua calda è poi pulisce cù una spazzola regulare. In questu modu, a resina è a rasatura di materiali plastichi sò eliminati. Dopu una tale pulizia, u schedariu deve esse sbulicatu è seccu, altrimente si arrugginirà. Se u schedariu ùn hè micca esse usatu per un bellu pezzu, pudemu copre cù una fina capa d’oliu, chì sguassemu prima di usà di novu, filmandu un pezzu di scrap.