Oghje, Savo Kusić hè focu annantu à finestre di legnu, finestre di legnu-aluminiu, finestri persunalizati, porta è richieste di quotazione. Stu testu ferma un archiviu geotecnicu è ùn hè micca un’offerta per disignà muri di contenimento, investigazioni geotecniche o terrapieni.
Metudu di determinà a pressione di a terra passiva
A pressione di a terra passiva si prisenta solu in u casu quandu a deformazione di u muru versu a terra hè abbastanza grande per attivà a resistenza interna di a terra, chì s’oppone à a forza esterna. Franzius hà stabilitu attraversu esperimenti chì per attivà a pressione di a terra passiva, hè necessariu di spustà u muru in u casu di sabbia umida s=30_h_1,5, è in u casu di sabbia sottu acqua s=23h2,5induve u spostamentu s hè in mm, è h hè l’altezza di u muru in m. Dunque, se l’altezza di u muru hè h=3,0 m, Per attivà a pressione passiva, in u casu di sabbia umida, hè necessariu di spustà u muru in a direzzione di a terra s=156 mm. Tuttavia, postu chì un grande muvimentu di u muru ùn hè micca permessu in a maiò parte di i casi, hè trattatu in una di e seguenti manere:
a) Se l’altezza di u muru hè chjuca, cum’è u casu di a tarifa di fundazione CD (fig.1a), a prissioni di terra passiva Ep ùn hè pigliatu in contu, comu longu com’è a strata di tarra, davanti à u footing CD pò sussegwentement esse excavated o eroded, è hè calculatu solu cù a prissioni di terra attiva Ea nant’à tutta l ’altezza di u muru AB.
b) Dans le cas d’une hauteur de mur plus élevée (Fig.1b), invece di a prissioni di a terra passiva Ep da parte di u muru CD, Ea hè aduttatu cum’è a resistenza chì s’oppone à e forze Ea1 è Ea2.
c) In u casu di struts chì anu bisognu di riceve grandi forze horizontale, una pressione passiva piena Ep hè necessaria nantu à tutta l’altezza di u muru AB, in modu di oppone à a forza d’attaccu R (fig.1c). In questu casu, u tarrenu hè prima deformatu cù jacks idraulichi, è se u tarrenu hè custituitu di argilla molle o un materiale simili chì si deforma forte sottu a carica, stu materiale hè rimpiazzatu à a larghezza necessaria b cù un materiale di ghiaia, chì l’angolo di attritu internu hè grande è chì pò esse facilmente compactatu, perchè e deformazioni più tardi di a struttura sò escludite da a carica.

Sl.1. Casi di l’effettu di a pressione di a terra passiva
Ci sò parechji metudi di determinà a pressione di a terra passiva, trà i quali i più cunnisciuti sò i metudi grafici di Coulomb è Rebhann-Poncelet.
U metudu graficu di Coulomb
Sicondu stu metudu, hè aduttatu una superficia vera sliding, è ancu chì a resistenza interna di u tarrenu hè custituita solu di friczione, senza cuesione (c=0). Siccomu a pressione di a terra passiva appare cum’è una forza resistiva, questi sò l’angolo di frizione interna di a terra è l’angolo di deviazione di a forza Ep da a normale à u muru di u segnu oppostu, vale à dì -δ è -ϕ (fig.2a).
Sì a superficia interna di u muru hè AB è s’è no aduttà una superficia sliding arbitraria AC, a forza esterna Ep hè opposta da u pesu W di u prisma sliding ABCA è a resistenza di attritu Q longu a superficia sliding AC. Siccomu u pesu W hè cunnisciutu da magnitudine, direzzione è direzzione, mentre chì e forze Q è Ep sò cunnisciute da direzzione è direzzione, hè pussibule creà un pianu di forze (Fig.2b), da quale a magnitudine di a forza Ep hè determinata.

Sl.2. Coulomb Passive Earth Pressure
Tuttavia, postu chì a più chjuca pressione passiva Ep,min hè necessaria, chì currisponde à a superficia di scorrimentu critica AC, longu à quale u prisma scorrevule serà più prubabilmente formatu è esse spintu fora u più sottu à l’influenza di a forza esterna, hè fattu cum’è seguitu (fig.3).

Sl.3. Determinazione di a pressione di terra passiva EP da Coulomb
Diversi superfici di scorrimentu arbitrarie AC sò disegnati1, AC2, AC3. . . è per ogni prisma currispundente sliding determina u pesu W1 = AΔABC1 x1,00x γ, W2 = AΔABC2 x1,00x γ, W3 = AΔABC3 x1,00x γ. Allora, per ogni prisma, un pianu di forze currispondente hè creatu è e forze EP sò determinate.1, EP2, EP3… Queste forze sò applicate in un rapportu convenientu à u diagramma di forza EP è a tangente à stu diagramma parallela à l’assi di l’abscissa dà a più chjuca valore Ep, chì currisponde à a superficia critica di scorrimentu AC. U svantaghju di stu metudu hè chì, per via di a so suluzione gràfica, pò dà una forza Ep chì devia assai da a realità. Per quessa, stu mètudu hè raramenti usatu.
U metudu graficu di Culmann
Sicondu stu metudu, si suppone chì a pressione di a terra passiva Ep agisce à un angolo -δ cù a normale à u muru di supportu, chì a linea di a pente naturale di u tarritoriu si superpone à l’angolo -ϕ cù l’orizontale, è chì a linea di pusizione si superpone l’angolo - (δ+ϕ) cù a linea di u muru (Fig.4a). In u statu di equilibriu limite, e trè forze chì agiscenu W, Q è Ep s’intersecanu in un puntu. Siccomu a forza W hè cunnisciuta da a so direzzione, magnitudine è direzzione, è e forze Q è Ep da a so direzzione è a so direzzione, pudemu traccià un pianu di forze (fig.4b). Se vultemu stu triangulu di forze intornu90°- ϕ in u sensu anti-orariu, a forza W cascarà in a direzzione di a linea di pendenza naturale di a terra AN, a forza Q in a direzzione di a superficia di sliding AC, è a forza Ea in a direzzione di a linea di pusizione BH, postu chì trà e forze W è Q ci hè trà e forze W+ è Q. Ep è a normale à u muru ci hè un angolo δ, cusì a direzzione di a forza Ep coincide cù a direzzione di a linea di pusizione BH (fig.4a).

Sl.4. Determinazione di a pressione di a terra passiva da Coulomb
A prucedura per determinà a pressione di a terra passiva hè a siguenti (Fig. 4c). Da a gamba di u muru A tiramu parechje superfici sliding arbitrarie AC1, AC2, AC3…. Ognuna di sti superfici currisponde à un prisma sliding ABC1, ABC2, ABC3…, chì a so lunghezza perpendiculare à u spruzzu assumemu uguali à l’unità. Sì i pesi di sti prismi di terra W1 = AΔABC1 x1,00x γ, W2 = AΔABC2 x1,00x γ, W3 = AΔABC3 x1,00x γ, induve γ hè u pesu volumetricu di u tarritoriu, appiicatu à a linea di a pente naturale di u tarritoriu AN, avemu da ottene i punti I, II, III… Tracendu linee parallele à a linea di pusizione da questi punti, avemu i punti di intersezzione R1, R2, R3… Trianguli A_I_R1, A_II_R2, A_III_R3 sò i piani di forza W, Q è Ep per e rispettive superfici di scorrimentu. Cunnettendu i punti R1, R2, R3… avemu a linia Cullmann di prissioni di terra passiva, u cusì chjamatu Cullmann’s Ep Line. A tangente à sta linea parallella à a linea di pendenza naturale di u tarrenu dà a lunghezza più chjuca KK’, chì in proporzione di e forze W dà a pressione di a terra passiva Ep.
Se stendemu a direzzione AK à l’intersezzione cù a linea di u terrenu, avemu a superficia sliding di minima resistenza AC.
Metudu Rebhann-Poncelet
Sicondu stu metudu, a prucedura hè simile à quella per a determinazione di a pressione di a terra attiva cù a diferenza chì a forza Q agisce in un angulu -ϕ cù a normale à a superficia scorrevule, è a forza Ep à un angolo -δ cù a nurmale à a linea di u muru. Sicondu Rebhann, AΔABC = AΔACD (fig.5a). A prucedura per determinà a pressione di a terra passiva hè a siguenti:

Sl.5. Determinazione di a pressione di a terra passiva secondu Rebhann-Poncelet
Da u pede di u muru A tracemu a linea di a pendenza naturale di a terra in un angolo -ϕ cù l’orizontale.
Da u cima di u muru B tracemu a linea di pusizione BH à l’angolo -(δ+ϕ). À u puntu M di l’intersezzione di a pusizione è a pendenza naturali di a linea di terra, a nurmale hè elevata à l’intersezzione L cù un semicircle sopra AN cum’è un diametru.
Cù l’apertura di a bussola AL, trasfiremu u puntu L à D (AL=AD).
Tracendu da u puntu D parallelu à a linea di pusizione à l’intersezzione C cù a linea di u terrenu, avemu un latu di u triangulu di pressione di a terra DC = e. Trasferendu u puntu C à F (DC= DF) è abbassendu u normale CK à a linea di pendenza naturale di u tarrenu, ottenemu u triangulu di pressione di a terra DCF, da quale avemu ottene Ep =1/2_γ_ ef, induve γ hè a densità apparente di a terra.
A linea AC rapprisenta a superficia di sliding. U diagramma di pressione di terra passiva hè ba (Fig.5b). Hè ottinutu nantu à a basa di una forma
Ep = xh/2, induve x =2_Ep_/h
U puntu d’attaccu di a forza Ep hè à l’altezza di u centru di gravità di u triangulu abc. A forza Ep agisce à un angolo -δ cù a normale à u muru di contenimentu.
I metudi dichjarati, unità, formule è valori sò trasferiti da una fonte storica è ùn sò micca un sustitutu per un studiu geotecnicu, calculu staticu, prughjettu di muru di contenimentu o pianu di esecuzione. A pussibilità di mobilizà a resistenza passiva dipende da a deformazione permessa, paràmetri attuali è stratificazione di a terra, acqua sotterranea è superficia, drenaje, carichi supplementari, impatti sismichi, erosione, scavi, fasi di custruzzione è edifici vicini. A suluzione per un terrenu specificu deve esse determinata da ricerca approprita è esperti geotecnichi è di custruzzione autorizati in cunfurmità cù a regulazione attuale.