**Nota di Sicurezza: ** Questu hè un testu educativu archiviatu da2017. annu, è micca una struzzione per l’esekzione indipendente di i travaglii elettrici. L’installazione elettrica è a riparazione deve esse affidata à un electricista qualificatu, in cunfurmità cù a regulazione attuale è a cundizione di a stallazione specifica.
Perchè l’electricità richiede una prudenza speciale
Quandu andemu in aviò, simu assai entusiasmati, quandu attraversemu a strada simu assai attenti, in acqua prufonda natemu più currettamente, ma simu spessu trascurati quandu travagliamu cù u currente elettricu, chì hè assai più periculosu chè qualsiasi altra cosa. A trascuranza, prubabilmente vene da u fattu chì l’electricità hè diventata u nostru cumpagnu di ogni ghjornu è ùn pudemu micca imagine a vita senza ella.
Tuttavia, u currente elettricu hè periculosu per a vita è duvemu esse più attenti quandu travaglianu intornu. Ci sò digià i cosiddetti reti di bassa tensione (110 - 220 - 380 V) sò minacciati per a vita, per suprattuttu tensioni di linea di trasmissione di decine di millaie di volti. In i lochi particularmente periculosi, i voltaggi di 42 V sò usati, ma ancu sta tensione pò causà una scossa elettrica, è e tensioni sopra 50 V certamente pruvucanu. I scossa elettriche di i dispusitivi chì travaglianu cù batterie cù i microvoltages chjamati sò digià menu periculosi, ma ancu quì ci vole à esse attenti, perchè certi di sti dispusitivi (per esempiu, a lampa di u dispusitivu di illuminazione di a tenda) ponu avè una alta tensione trasformata chì hè periculosa per a vita.
Tensione, corrente è putenza
Da quì sopra, puderia esse cunclusu chì u periculu per a vita cù u currente elettricu dipende solu da a tensione. In ogni casu, in più di a tensione, u currente, chì hè spressione in amperes (etichetta A), hà una influenza significativa. U pruduttu di sti dui quantità dà a putenza (effettu) di u currente elettricu, chì hè spressione in watts (simbulu W). A magnitudine di a tensione, un volt, (marcatu V) hè marcatu nantu à ogni lampadina è ogni dispusitivu elettricu. U simbulu per a forza attuale, ampere (A), hè menu cumuni. Questa dimensione hè di solitu indicata da u fusible, è significa chì quandu u so valore hè superatu, u filu di fusible si scioglie è automaticamente taglia l’alimentazione di corrente elettrica. Scuntremu u simbulu di rendiment di watt più spessu: si trova nantu à l’apparecchi elettrici è indica quantu putenza u dispusitivu “riceve”, vale à dì quantu watt hà.
Se sapemu dui di sti trè dati, u terzu pò esse facilmente calculatu cù a formula simplice V x A = W, da quale A = W / V o V = W / A
Pudemu paragunà a tensione, denotata da volti (V), cù a prissioni in a reta di l’acqua, è u currente, denotatu da ampere (A), cù a quantità d’acqua chì scorri fora di a reta in un secondu, chì dipende da a pressione di a reta è u throughput di u faucet. U throughput quì hè determinatu da quella parte di a reta è junctions chì hà u più bassu throughput è a più alta resistenza. Pudemu paragunà a pruduzzione o a putenza espressa in watt à l’energia di l’acqua chì esce da u rubinettu cù a capacità di fà u travagliu, per esempiu. per turnà u circuitu d’acqua (fig. 1).

Paraguni di tensione, corrente è putenza cù pressione, flussu è prestazioni di l’acqua.
Un esempiu: U piattu nantu à a stufa da220V è un output di un kilowatt (1000watt) travaglia cù una corrente di 1000:220=4,5ampere.
Se a nostra rete hè prutetta da un fusible 6 amp, allora quandu un altru cunsumu di watt 500 hè attivatu (per esempiu, ferri elettrici), u fusible si scioglie è seremu senza elettricità.
Fusibili è prutezzione di sovraccarichi
Se parlemu di fusibili, hè l’uppurtunità di cunnosce elli in più detail. I fusibles pruteggenu l’apparecchi domestici è altre installazioni di rete di l’appartamentu, è ancu e linee in i mura da a sovraccarica, da l’effetti di i cortu circuiti è furnisce a prutezzione contra a tensione di toccu.
A sovraccarica pò accade se carchemu a rete esistente di un appartamentu cù novi apparecchi elettrici domestici è li utilizemu à u stessu tempu, ma pò ancu accade se, per esempiu, in a lavatrice, chì a carica in circustanze normale hè supportata da a rete, a lavanderia si ferma è u mutore si ferma. In tali casi, u mutore “disegna” parechje volte più currente da a reta di u nominale. Hè spessu u casu chì l’overloading accade perchè avemu aduprà tutti i hotplates è ancu u fornu di a stufa elettrica à u stessu tempu, chì, ancu, ùn pò micca esse trattatu da a reta esistenti. Un “cortu circuitu” hè di una natura completamente diversa, chì generalmente si verifica quandu una cunnessione metallica di cunduttori sottu tensioni differenti si trova, in a maiò parte di i casi per via di fallimentu d’insulazione (per esempiu, se toccu accidentalmente l’insulazione di u cable di cunnessione cù un ferru caldu).
U principiu di funziunamentu di i fusibili fusibili hè u seguitu: in u circuitu attuale chì deve esse prutettu, un tali cunduttore hè inclusu chì a sezione permette u passaghju solu di u currente permessu è chì si fonde sottu à l’influenza di u calore cuncentratu di a corrente più forte. Per assicurà un cambiamentu faciule è innocu di u cunduttore protettivu, è ancu a so cunnessione faciule à a reta, i fusibles sò applicati. I fusibles sò custituiti da quattru parti - una basa (base), un anellu calibratu, un capu (testa) cù un filu è un insertu (fig. 2).

Parti fusibles.
A basa è u capu filettatu ùn anu micca bisognu di spiegazione. L’anellu calibratu hè fattu di porcellana o di materiale artificiale è in u statu assemblatu si trova nantu à a parte inferiore di a basa. L’apertura in u mità di l’anellu calibratu assicura chì u circuitu hè chjusu solu da l’inseritu fusible, chì passa per questa apertura. A superficia superiore di l’anellu di calibrazione hè culurata è questu culore deve esse identicu à u culore di u discu di inserimentu fusible. L’usu di un insertu di un culore sfarente hè ancu permessu, basta chì a cavità di l’anellu calibratu ùn impedisce micca l’inserimentu di l’inseritu, vale à dì chì l’inseritu si funde à un amperu più bassu (i culori è u so amperage currispundenti sò datu in a tavula).
L’inserti fluidi ponu esse veloci è lenti, vale à dì à a listessa sovracarga, u primu si fonderà rapidamente è l’ultimu più faciule. U tempu di fusione dipende da a dimensione di a sopracarga, ma in l’eventu di un cortu circuitu, i dui tipi di fusibili fusibili brusgianu in una frazzioni di seconda.
U filu fusible in l’inseritu hè piazzatu in a sabbia di quartz per impedisce chì si rompe per via di terremoti. Hè impurtante di sapè chì u modu più sicuru per spegne l’electricità in l’appartamentu hè di torce currettamente u fusible. A designazione di u tipu di fusibili utilizati per l’electricità domestica hè DZ II (diazed, cù filu plug-in normale).
Colori caratteristici di inserti solubili DZ II
Corrente nominale, A Culore
2 rosa
4 marrone
6 verde
10 rossu
15 grigio
20 modra
25 giallo
Classi di prutezzione, cable protettivu è cunnessi
In più di i fusibili, ci sò altre soluzioni è dispusitivi per a prutezzione persunale chì travaglianu cù l’electricità. Una tale suluzione hè per esempiu. doppiu insulation in a macchina arnesi casa di megliu qualità. I machini prutetti in questu modu ùn anu micca bisognu à esse insulati, ùn anu micca clamps speciali per e linee protettive, hè abbastanza per inserisce u plug in u socket. A marcatura di u doppiu insulazione chì appartene à a II classa di prutezzione di cuntattu hè un quadru più grande è un quadru più chjucu in ellu. I dispusitivi di Classe O sò quelli senza prutezzione, a Classe I deve esse messa in terra protettiva, è a Classe III sò apparecchi cù bassa tensione.
Cù u sistema di linea protettiva, ci hè una terza linea separata in a reta chì hè cunnessa à a terza linea in u dispusitivu via un plug protettivu. Se un cortu circuitu si trova in u dispusitivu, u currente scorri ancu in stu terzu filu protettivu. Quandu ghjunghje à u metru di corrente, chjude l’interruttore di circuitu o scatta un picculu fusible. (Questu hè un picculu dispositivu automaticu invece di un metru di corrente automaticu cù una tabulazione di chjude chì, in casu di un cortu circuitu, taglia u fornimentu di l’electricità in 5 seconde. Se u difettu hè rettificatu, pò esse riattivatu premendu u buttone più grande, di culore scuru, in forma quadrata)
Hè assai impurtante chì i dispositi cù prutezzione anti-touch sò cunnessi à una reta induve ci hè un terzu cunduttore protettivu. Questu hè assicuratu da una forma speciale di tappu protettivu chì impedisce u plug in u socket sbagliatu. Tappi è prese cù prutezzione anti-touch ponu esse facilmente identificati da i rails metallici integrati paralleli à i tappi (fig.3).

Marchi di prutezzione è diversi tipi di tappi è prese.
Un sbagliu cumuni è minacciatu per a vita hè quandu u cable di un apparecchiu hè allargatu in modu chì una estremità hè prutetta da u toccu, è l’altra estremità, induve si trova u plug per cunnette à a reta, ùn hè micca prutetta. In questu modu, l’extender pò esse cunnessu à una reta cù a prutezzione di u toccu, ma ancu à una reta senza. À l’altra parte, un dispositivu cable cù prutezzione anti-touch pò esse cunnessu è l’utilizatore hà l’impressione chì hè prutettu contru u toccu, quandu in fattu ùn hè micca. Dunque, duvete aduprà un cordone di estensione chì hè prutettu da u toccu à e duie estremità o senza prutezzione à i dui estremità. Solu questu nantu à l’extensori: hè cunsigliatu di appiccicà i so elementi à l’altri durante l’usu in modu chì ponu esse separati dopu (per esempiu, cù una banda di gomma); Ùn deve esse posti nantu à a terra, ma nantu à una tavula, sedia o appiccicate nantu à una porta per ùn avè micca in cuntattu cù l’acqua.
Culori d’isolamentu di cunduttori
Sapennu i culori di i cunduttori hè impurtante perchè i marcati di culore anu cambiatu, è ponu esse truvati i marcati novi è vechji. In i marcati novi è vechji per a corrente monofase è trifase, u culore di u cunduttore di fase hè neru. U filu di piombu zero era prima grisgiu è avà hè turchinu. U culore di u terzu cunduttore per a prutezzione contru u cuntattu era rossu prima, è u culore attuale hè verde-giallu (strisce longitudinali).
Pianificazione di l’installazione è cablaggio
L’installazione di l’installazione elettrica ùn hè micca un compitu triviale. Questu hè sopratuttu micca u casu se a reta hè di bassa tensione (micca micro). Hè megliu affidate l’opere elettriche solu à l’artighjani qualificati, ancu s’ellu ci vole à spende sume considerablementi per un travagliu di pocu minuti cun dolore di cori. Questu hè ancu appiicatu à a stallazione di novi edifici è appartamenti, ancu s’è pudemu travaglià in modu sicuru, sempre chì l’electricità ùn hè micca attivata. Di sicuru, ancu quì ùn pudemu accettà solu opere “meccaniche”, tenendu in mente i seguenti:
-Per ogni m2 di a superficia chì illuminemu, duvemu calculà circa 10 watts.
-Si ricumandemu di cuncepisce l’illuminazione cù a prutezzione di l’abbagliamentu, perchè ancu s’ellu cun ella a luminosità hè più bassu (per via di a sparghjera di a luce è a rifrazione), a luce prutetta pruteghja i nostri ochji.
-Una lampadina speciale deve esse cuncepita sopra o accantu à i posti di travagliu permanenti è spazii di travagliu (per esempiu, tavulinu di cucina, stufa, scrivania, specchiu di bagnu).
-L’interruttori di l’illuminazione deve esse posti in lochi accessibili mentre rispondenu à i requisiti estetici, o almenu 1,2 m luntanu da fontaneria è altre installazioni elettriche. In stanze cù l’aria umida è u vapore (lavanderia, bagni) ùn deve esse micca installatu interruttori di illuminazione.
-L’interruttori è i tappi duveranu esse conformi à e regule tecniche di sicurezza. L’interruttori duveranu esse bipolari è i tappi difficiuli per i zitelli à ghjunghje o “prutetti”.
-Per i tavule di travagliu, fate attenzione à u fattu chì ricevenu luce da u latu manca. Tanti sockets deve esse stallati chì l’apparecchi di casa è e fonti di luce portatili ponu esse utilizati senza un cordone di estensione. Arcs disegnati da u puntu di cunnessione cù un raghju di a lunghezza di u cable deve copre tutta a stanza.
-A campana elettrica deve travaglià attraversu un riduttore di bassa tensione, completamente separatu da e linee di bassa tensione.
-I cavi ponu esse installati solu da un electricista autorizatu, rispettendu i massimi reguli tecnichi è di sicurezza.
-Un bonu custruttore di un edifiziu di famiglia lascia spaziu per solchi più grandi, aperture, etc. durante a custruzzione. induve i cavi è altre installazioni elettriche seranu posti, riducendu cusì u cunsumu di energia (fig. 4).

Esempiu di a pusizione di cavi è installazioni in u muru.
-U stessu deve esse fattu quandu u stuccatura. In i lochi induve i cables seranu posti, avemu bisognu di mette slats cù una sezione trasversale in forma di rombu cù una larghezza di 1,5-3,0 cm per chì u so latu più largu face l’esternu. Eliminaremu questi slats prima di l’iniziu di u travagliu di fontaneria è installate tubi protettivi è cundutti in u so locu senza dannu u mortar.
Se aiutemu cù l’accordu, duvemu definitivamente aduprà vetri protettivi, possibbilmente un prutettore di dita. Hè ricumandemu di travaglià cù parechji colpi più chjuchi. A cura ùn deve esse micca dannu à i mura novi inutilmente, vale à dì, hè necessariu di marcà accuratamente u locu è a dimensione induve hè necessariu di trim in anticipu.
In l’edificazioni secche, hè megliu aduprà tubi protettivi di carta, chì sò, certamente, un pocu più caru, ma in elli i tubi sò faciuli di cambià è riparà. I tubi più corti ma currettamente usati ponu esse aduprati per i pezzi più brevi dopu a pulizia. In i tempi ricenti, i tubi cù l’insulazione doppia PVC sò stallati direttamente sottu u gesso. Questa suluzione hè più prezzu, ma più impraticabile, perchè per truvà un eventuale difettu, avete bisognu di sguassà u gesso. Sè pussibule, ùn deve micca aduprà e linee digià usate, perchè e rotture internu oculate sò assai difficiuli di stabilisce cun elli. U materiale d’insulazione o u forru utilizatu ùn hè micca standard o stancu, perchè u so usu pò esse periculosu per a vita (u muru “trema”), in particulare in stanzi umidi. A più grande attenzione deve esse pagata à a piazza è l’assemblea di l’apparecchi domestici. Avemu da indagà personalmente è verificate se l’apparechju hà una messa à terra è, s’ellu hè, induve deve esse cunnessu, quali misure di sicurezza sò prescritte in cunnessione cù questu (per esempiu, a stallazione di una valvola di riduzzione à u riscaldatore d’acqua, etc.). Cura deve esse pigliatu per assicurà chì i dispusitivi di cucina, i dispusitivi di riscaldamentu, i frigorifici, etc., sò posti in lochi facilmente accessibili è à una altezza adatta, è ancu per pruteggià u so circondu da u focu.
Tipi è metudi di prutezzione contr’à u toccu accidintali di i dispositi per e famiglie è i cunsumatori, secondu l’ambiente di l’installazione, sò datu in i regolamenti tecnichi validi per l’esekzione di installazioni elettriche è energetiche in edifici (doppiu insulazione, linea protettiva, etc.)
Descrizzione di l’archiviu di a cunnessione di casa
U pruprietariu di l’edifiziu pò ancu aiutà à l’esecuzione di a cunnessione di a casa attachendulu via supporti di u tettu o via un insulamentu di supportu enterratu in u muru. Per questu, duvete sapè chì senza un polu, una distanza di almenu 25 m pò esse bridge. Se a distanza hè più grande, unu o più posti deve esse stallati. L’altezza di a linea d’aria deve esse almenu 3 m, è se i veiculi passanu ancu sottu, almenu 5m (fig. 5).

Visualizazione di l’altitudine è l’estensione di a linea d’aria.
L’altezza di a cunnessione di a casa sopra u rack di u tettu deve esse almenu 100 cm, è se u tettu hè pianu, allora 200 cm. A pipa deve esse ligata à u supportu di u tettu in almenu dui posti cù una corda d’acciaio è hè bonu s’ellu hè galvanizatu.
In a cumpusizioni di a pipa è u supportu di u tettu, appiccicate a foglia finale à a pipa per saldatura è putty in modu chì a parte superiore hè sottu à u tile, è a parte inferiore hè sopra à u tile. Questu hè cumu eviteremu e perdite di u tettu. A cunnessione di a casa pò ancu esse piazzata nantu à u muru laterale di u bastimentu. In questu casu, i clips di fissazione duveranu esse almenu 100 cm distanti. In a parte trà a parte più bassa di a pipa è a pipa d’ingressu, una pipa di piombo o PVC hè posta in un arcu, perchè a parti inferjuri di a pipa hè perforata per drenà l’acqua chì pò esse intrutu in a pipa. Se l’altezza di l’edifiziu hè sopra à 5 m, a cunnessione di a casa pò esse risolta è l’insulazione assai necessariu enterrata in u muru. La distance entre l’isolant et la gouttière doit être d’au moins 50 cm. U tubu di ingressu deve esse situatu à u latu drittu di l’insulator (fig. 6). In l’appartamenti, hè megliu di mette e linee in tubi Bergmann (fig. 7).

Connessione di a casa per via di a porta di u tettu è u muru laterale.

Esempii di esecuzione di l’installazione attraversu tubi Bergman.
Descrizzione archivistica di e linee di cunnessione è isolanti
E linee elettriche duveranu esse cunnesse in tale manera chì u circuitu attuale hè realizatu perfettamente. Quandu si cunnetta i cables insulati, una attenzione particulari deve esse pagata per assicurà chì l’insulazione hè bona.
L’estremità di e linee sò megliu saldate. Per questa cunnessione, l’insulazione deve esse eliminata da e duie linee in a durata di 20-25 mm è l’estremità di e linee deve esse pulite cù carta di liscia o scratched cun un cuteddu. Assembla l’estremità pulite, torce parechje volte è poi salda. Dopu a saldatura, l’articulazione deve esse ben insulata.
L’enroulement du ruban isolant commence sur la partie isolée de l’eau, continue sur la partie soudée et se termine de nouveau sur la partie isolée. Hè megliu se dui strati di insulazione sò posti nantu à a articulazione unu sopra l’altru (Fig. 8).

Passi illustrati di cunnessione è isolamentu di e linee.
Pudemu cunnette l’estremità di e linee senza rompe. In questu casu, pulitemu l’estremità di e duie linee à una lunghezza di30-35 mmè pieghemu quelli puliti in u mezu è stringhjemu strettu nantu à l’altri. À a fine, facemu cun cura l’insulazione. Cù u travagliu attentu, pudemu ancu installà u plug and switch di quelli dispusitivi chì e so cunnessione ponu esse disconnected from the network by insulation. L’assemblea è l’aspettu di i tappi più cumunimenti usati sò mostrati in l’imaghjini datu.
In u video sottu, pudete ancu vede unu di i grandi modi per cunnette i fili:
Un tappu simplice hè fattu cum’è una presa cù gammi (1. plotone,2. vena,3. banane.4. viti di tensione). Hè impurtante di pulizziari i nuclei solu à a lunghezza necessaria è micca di taglià o rompe u cunduttore di metallu, allora chì i viti stringhjenu strettu i nuclei, chì i bushings sò ancu stretti in i so sedi è, infine, chì u vitu per stringhje e duie mità strinse u tappu senza wobble (fig.9è10).

Assembla di un tappu simplice.

Parti è punti di cunnessione di u plug.
L’estremità pulite di e fili-plugs chì ponu sustene carichi più altu deve esse verniciate un pocu per fà più forte durante l’assemblea. A fine di a linea deve esse torciata in a forma di un loop in a direzzione di viti in modu chì ùn si apre durante u strettu. Pudemu allargà i cuntatti di u plug loose usendu un cacciavite situatu in a tacca è pinze. (1. cunduttore,2. cuntatti,3. stagnatura,4. piegando la fine,5. loop) (fig.11).

Preparazione di cunduttori è cuntatti plug.
In u casu di un plug cù prutezzione contru u cuntattu accidintali, attaccate prima i fili à e fasi è dopu u filu verde-giallu à mezu (fig. 10). Per i cavi cù l’insulazione tessili digià purtata, hè cunsigliatu di attaccà a guaina (fig. 12, parte superiore).

Connessioni di u plug è rappresentazione schematica di a lampada fluorescente.
Lampade fluorescenti
Una di i travaglii elettrici frequenti hè a stallazione di lampade fluorescenti, ancu s’ellu ùn sò più apprezzati per via di difetti cunnisciuti. In ogni casu, u so vantaghju, in più di u cunsumu d’energia bassu, hè chì pudemu stallà noi stessi in l’appartamentu cù pocu sforzu. In più di u lampu, avete ancu bisognu di ottene una piastra di muntatura cava, un paru di sockets (cù starter), ballasts è capacitor.
Prima, facemu una piastra di muntatura da compensatu o tavola molle fina, chì hè più longa cà a lampada per 5-6 cm. In l’internu di u bordu, facemu una cavità di 6-7 cm, induve mettemu u choke è u condensatore. Allora, cù l’aiutu di una vigna, attachemu un collu à u bordu, pusendu a lampa, è fate l’altru collu. Puderemu u starter vicinu à una di e gola, è in a cavità di a piastra un choke è un condensatore (fig. 12, parte inferiore).
Avà a lampada pò esse attaccata. Prima, avemu bisognu di allargà un filu di culore rossu di u ballast è ligà à una terminale di a lampada. Attachemu un filu più curtu à a seconda presa di a gola, è ligà l’altru finale à una presa di a gola di partenza. (Questu hè necessariu solu se l’iniziu è u collu ùn sò micca cunnessi.) Avà avemu bisognu di ligà un filu più longu à a seconda terminal di u collu di l’iniziu, è l’estremità libera di sta linea à u sicondu collu di u lampu. Avemu dinò un filu à l’altru outlet di gola, è ligà l’altru finale di questu à l’altru finale rossu liberu di u choke. Infine, ligami l’estremità di i fili di a rete à l’estremità di culore biancu di u ballast, cù un toccu cortu per pruvà se a lampada funziona. Avà tuttu ciò chì resta hè di ligà l’estremità di u condensatore à l’estremità bianca di u choke. Hè impurtante di sapè chì i lampi fluoriscenti ponu esse alimentati solu da una rete alternata è chì deve esse accendi è spente u più pocu pussibule.
I reguli più impurtanti da u testu originale
1. Travagliemu solu nantu à un apparecchiu chì hè disenergizatu (chì significa chì u so plug hè statu strappatu). Aspittemu chì u dispusitivu si rinfriscà è i condensatori si scaricanu. Sè avemu travagliatu nantu à una parte chì hè fermamente cunnessu à a reta (switch, etc.), apague u metru di corrente è sguassate i fusibles. Nisunu, solu, furnisce 100% di sicurità!
2. Ùn mai cunnette o “ponte” u fusible cù un filu più grossu!
3. Pudemu travaglià solu cù un strumentu d’installazione elettrica curretta cù un manicu insulatu è intaccatu.
4. Ùn duvemu micca travaglià cù e mani umide è per quessa duvemu sempre avè un pannu seccu per asciugà e nostre mani.
5. Avemu sempre aduprà una estensione di cable chì hè prutetta da u cuntattu accidintali à e duie estremità.
6. Quandu si compra l’apparecchi elettrici, a preferenza deve esse data à quelli chì sò furniti cù struzzioni adattate.
7. Ùn duvemu mai tuccà una fontaneria, un riscaldamentu cintrali o un tubu di radiatore mentre tenemu qualsiasi apparecchiu elettricu in e nostre mani.
8. Avemu da esse particularmente attenti à travaglià cù l’apparecchi elettrici in stanze cù aria umida. Cusì, in u bagnu, in a bagnera, ùn deve micca toccu l’interruttore elettricu, a linea, etc.. Avemu solu carricà o sviutata a centrifuga, lavatrice in a pusizione spenta. Quandu lavate è issiccate, duvemu aduprà una catifa di gomma per u pianu. Pudemu carricà è scaricate u bollitore elettricu è a caffettiera solu s’è avemu prima staccatu u plug da a presa.
9. Adupremu solu cunduttori di a sezione trasversale adatta; i tappi ùn deve micca esse tiratu fora di u socket tenendu u cable. Eliminemu l’insulazione da u cable solu nantu à a lunghezza chì hè assolutamente necessaria, insulate solu cù a cinta insulating curretta è attaccà a cinta spirale è assicuratelu cù filu!
10. In più di l’ammeteru, duvemu sempre tene una linterna, una lampa di cuntrollu, fusibili è una “penna” per truvà a fase.
11. Ancu cù u minimu dubbitu è indecisione, duvemu spegne u dispusitivu, piantà a riparazione è affidate più travagliu à un espertu.
12. Prima di cunnette u dispusitivu riparatu à a reta, duvemu cuntrollà cù una lampa di cuntrollu chì travaglia cù una bassa tensione cù una bateria.
13. In casu di scossa elettrica, avemu da prima spegne l’electricità (stira u plug, caccià u fusible) è dopu furnisce assistenza à i feriti.
Temi cunnessi: Articuli d’installazione in casa, Arnesi basi, Fabbricazione di finestre è porte è Contattu.