** Nota impurtante per a salute è a sicurità: ** Questu hè testu archiviatu da 2017. annu, è micca una struzzione muderna per a realizazione di opere di pittura o una ricunniscenza di materiali specifichi. Antichi vernici, rivestimenti, pigmenti in polvere, adesivi, solventi è sustrati ponu avè una cumpusizioni scunnisciuta; ùn deve micca esse scraped, ground, heated, mixed or dissolved before identity. Umidità, muffa, gesso instabile è ingredienti potenzialmente periculosi necessitanu una valutazione prufessiunale. Per ogni pruduttu oghje, hè ubligatoriu di seguità a dichjarazione, a scheda tecnica è di sicurezza, assicurà a ventilazione, u cuntrollu di a polvera, a prutezzione di a pelle è l’ochji è altri equipaghji di prutezzione persunale prescritti. A prudenza particulari hè necessariu quandu u travagliu nantu à scale, vicinu à e installazioni elettriche, cù calce causticu, solventi è vechji strati scunnisciuti. E ricette originali, quantità, prucessi di manu è dichjarazioni di sicurezza in questa pagina sò cunservati cum’è un registru storicu è ùn sò micca un sustitutu per una specificazione di u produttu cuntempuranea o un cuntrattu qualificatu.
L’endutu è a pittura di i muri ùn sò micca parte di a nova offerta publica di Savo Kusić. L’attuale focus hè finestre di legnu, finestre di legnu-aluminiu, finestri persunalizati è porte. Per un prughjettu di finestra o porta, pudete mandà richiesta di quotazione.
L’ughjettu principale di pittura è pittura hè, sicuru, di prutezzione è di mantene a limpezza di i muri, l’uggetti di lignu è metalli, ma questu hè ancu unu di i prucessi più impurtanti per a decorazione. Vale à dì, da pittura è pittura, ghjunghjemu un ambiente più bellu, piacevule è armoniu. Hè assai favurevule chì l’industria di pittura pruduce tali materiali chì sò assai faciuli di travaglià, cù quale ancu quelli chì ùn anu micca una furmazione sufficiente ponu travaglià bè. Tali operazioni ùn anu mancu bisognu di strumenti speciali o qualificazioni speciali.
Per quessa, in questu campu, ognunu pò sprime facilmente a so attitudine per l’arti applicata. Ma prima di cunnosce a tecnica di pittura è pittura, avemu da familiarizà cù e lege basi è l’effetti di l’applicazione di culori.
Culore, cuntrastu è armunia
Hè cunnisciutu chì i culori affettanu l’umore di una persona, a vuluntà di travaglià, è ancu a so produtividade. Truvemu qualchi cumminazzioni di culori piacevuli, altri menu piacevuli. Sapemu ancu chì quasi tutti anu u so culore preferitu.
In cunseguenza, ùn importa micca ciò chì i culori sò, l’uggetti di u nostru ambiente, mobili, vestiti; o se avemu parechji culori, chì hè l’effettu cumminatu di quelli culori. Questu hè particularmente appiicatu à l’appartamentu è l’uggetti in questu, perchè passemu a maiò parte di a nostra vita in l’appartamentu.
In u passatu, dui culori prevalevanu in l’appartamentu: marrone per u mobili di lignu è u culore più prezzu per i muri, biancu, u culore di calce. U culore blu, verde o aranciu di pareti, mobili, wallpaper, cortini, etc. era cunsideratu sacrilegiu in u passatu. In ogni casu, oghje cù u sviluppu di i materiali muderni, a moda di u culore hà cambiatu, ancu i cumminzioni di culori lampanti sò populari. Ma i formi muderni è i culori anu ancu esse coordinati cù u gustu, perchè “mudernu” ùn significa micca gustu. Si pò ancu dì chì: “Colorful ùn hè ancu culuritu!”
Spessu ancu un espertu ùn pò micca decide nantu à a cumminazione curretta di culori di un appartamentu, chì culore di mobili hè in cunfurmità cù u culore di i muri, u pavimentu, etc., senza considerazione seria. A pusizioni di i ghjovani, chì sò appena principiatu in a vita è sò ignurati di l’arti applicata, hè ancu più difficiule. Ùn hè micca faciule per l’anziani chì si preparanu per trasfurmà in un appartamentu mudernu o cambià i so mobili. U scopu di sta sezione di u libru hè di aiutà à tutti in questu, furnisce infurmazioni basi nantu à i culori è a so armunia. Ma ùn deve esse scurdatu chì quelli chì campanu in un appartamentu, per sentu còmode, ùn deve micca tradisce u so gustu, perchè ùn hè micca solu ciò chì sentenu o vedenu da l’altri chì hè diliziosu. Anu devenu seguità e regule generale di u gustu è l’armunia di u culore, ma anu da incorpore e so idee è u so gustu in quelli frames.
L’ochju umanu hè capaci di distingue mille culori o sfumature di quelli culori. Pittori, stampatori, sanu assai bè chì i culori è i sfumaturi ponu esse ottenuti mischjendu i culori basi: rossu, giallu è blu. Per mischjà sti culori primari, i culori primari mischiati (culori secundari) ponu esse ottenuti: da rossu è giallu aranciu, da giallu è blu - verde, da rossu è blu viole.

Cerchi di culori primari, secundarii è terziarii
Colori primari (primari) è culori primari mischiati inseme dà u cerculu di culore di basa. Hè un tali cercolu nantu à a circunferenza di quale i culori sò disposti vicinu à l’altri in tale manera chì trà i dui culori principali ci hè un culore mischju chì hè ottenutu mischjendu i principali. Dunque, dui trianguli ponu esse disegnati nantu à a rota di culore di basa. In l’arme di unu ci sò i culori principali, è in l’arme di l’altri culori principarmenti mischiati.
U cerculu basicu currettu aiuta assai à cunnosce e regule di l’armunia di u culore. Vale à dì, i culori cuntrastanti o cumplementarii alternanu cù l’altri in u circhiu di culore di basa.
Colori cunnessi, o culori chì “vannu” cù l’altri, sò vicinu à l’altru in a rota di culore di basa. Trè culori mutualmente adiacenti in a rota di culore di basa rapprisentanu i chjamati trè culori.
U quadru di culori hè rapprisintatu da un paru di culori rilativi, chì sò vicinu à l’altru in u cerculu è un paru di culori simili simili, ma esattamente oppostu à u primu paru in u cerculu, resp. culori cuntrastanti di u primu paru.
Un esempiu per i culori cuntrastanti hè blu è aranciu, per i culori rilativi rossu, aranciu è giallu trè, è per quattru viole, rossu è giallu è verde.
Per quelli chì anu un bon ochju, ùn serà micca difficiule di distinguishà i culori secundarii o multiplici da u spettru di culore digià citatu di parechji milla sfumature è includenu trà i trè principali è i trè culori primari misti, è ancu di determinà e so caratteristiche currispondenti (cuntrastu, armoniu, etc.).
Notemu ancu chì i culori secundari basi o primari senza sfumature sò chjamati culori diretti, ma questu hè ancu u nome di quelli culori chì sò originalmente imballati da u fabricatore è chì ùn sò micca stati ancu mischiati cù altri culori. In l’industria tessili oghje, i culori diretti sò menu apprezzati è i culori misti sò più cercati.
In più di culori, sfumature, tonalità di culore anu un grande effettu. Hè più faciule per distingue i toni trà biancu (“culore zero”) è neru (“mancanza cumpleta di luce”). Se mischiate u biancu è u neru cuntrastanti, avete grisgiu. Diversi toni di grisgiu da biancu à neru custituiscenu u spettru di culore grisgiu. U culore grisgiu hè “permanente” per ellu stessu (per esempiu, hè un favuritu per i vitture), ma aghjunghjendu altri culori aiuta à creà i so toni.
Cù i toni bianchi è neri, ponu esse ottenuti effetti assai plastichi. Per esempiu, nantu à l’edifizii cù “sgraffitto” gesso, l’appiecazione di gesso nantu à l’ombra crea l’impressione chì l’edifiziu hè fattu di petra naturale currettamente tagliata.
In un appartamentu decoratu cù gustu è chjucu, i cuntrasti servenu per rompe a monotunia, per quessa, solu uni pochi d’uggetti cun un culore cuntrastanti (per esempiu, cuscini, tovaglie) ponu svià da i culori altrimenti ligati di u mobili è u pianu. A basa per l’armunia di u culore di una stanza hè certamente determinata da i mura, chì deve esse in armunia cù u culore di u pianu.
Per una megliu illuminazione di a stanza, i mura duveranu esse più ligeri, culori pastellu è i mudelli ùn devenu micca assai diffirenti da u culore di basa, vale à dì, devenu esse discreti. U verde chjaru crea un sensu di calma, u blu un sensu di frescura, u giallu un sensu di calore è l’aranciu un sensu di solemnità.
U cuntrastu di a luce da l’esternu hè sbulicatu da i cortini, ma à u stessu tempu oscuranu u spaziu. Mentre a finestra aperta di a cunnessione di u balcone cù a natura hè chjusa è coperta cù cortini, si separa a stanza da u mondu. Dunque, tenendu in contu tutti questi fattori, duvete sceglie a cumminazione adattata di culori di stanze individuali, in modu chì currispondenu à e funzioni di quelle stanze.
U culore verde chjaru di i mura di a stanza di a stanza currisponde ugualmente à i culori scuri o chjaru di u mobili, è per cuntrastu, un tappettu o una cortina di un culore cumplementariu hè abbastanza.
Cù culori pastellu bianchi o chjaru di i mura di a cucina, u mobili di un culore più chjaru hè ancu adattatu, è per cuntrastu, un interruttore, una maniglia o un bordu di un culore currispondente hè abbastanza. In u bagnu, i megliu cumminazzioni di culori di muru, o mobili, sò bianchi-russu, verde-giallu-giallu è turchinu-aranciu chjaru.
Se tenete una stanza di i zitelli in u vostru appartamentu, pò esse un pocu più culurita, ma ancu quì solu u mobili deve esse un pocu più scuru in u tonu.
Contrasti più alti ponu esse permessi in a sala.
E infine, nutate chì ùn sò micca regule strette, ma solu principii d’orientazione o fatti da quale ognunu deve custruisce l’armunia di i culori di u so appartamentu à a so propria discrezione.

Un esempiu di un internu induve i muri rossi ponenu u tonu dominante
Preparazione per moling
Se avemu decisu di un culore, pudemu cumincià à applicà i “secreti” di l’opere di pittura. Ci sò pochi travaglii domestici chì u successu dipende quantu à a preparazione cum’è a pittura. Per esempiu Un muru di novu stuccatu pò esse stuccatu solu s’ellu hè digià seccu sanu, vale à dì quandu u calce cuntenutu in questu hè cumpletamente ligatu. Questu pò esse verificatu accuratamente facendu una suluzione di fenolftaleina 1% cù alcolu è applicà una goccia à u gesso di u muru. Se a goccia diventa rossa, significa chì u calce ùn hè micca ancu stabilitu. Prima sguassate l’antica capa di mortar o calce cù una spatula larga da u muru di calce digià inghjustu. U travagliu serà più faciule è menu polvera serà creatu s’ellu avemu prima bagnatu u muru bè cù una spazzola bianca. Inoltre, avemu da caccià i cracks è l’irregularità di u gesso. Per questu, avete bisognu di mischjà u gessu è a sabbia fina in u rapportu 1: 1 è aghjunghje l’acqua abbastanza per chì a mistura pò esse sparghje uniformemente nantu à u muru. Stu materiale di livellu hè appiicatu à i cracke di u muru cù una spatola, per quessa ch’ellu hè chjappu cù u restu di u muru. U muru serà solu cumpletamente pianu s’ellu si nivela tuttu u gesso.
Fenolftaleina, suluzione alcolu, ratio di gesso à sabbia è a descrizzione di a rimozione di vechji strati sò parti di u registru originale quì. Oghje, a maturità è l’umidità di u sustrato, l’scelta di prima è materiale di riparazione, è a cumpatibilità cù u topcoat sò verificati secondu u sistema di u fabricatore specificu. I rivestimenti antichi scunnisciuti ùn devenu micca raschiati o sabbiati senza identificazione è cuntrollu di polvera.
“Cum’è un lime”
Probabilmente, assai persone sò familiarizati cù u dittu: “Guri, cum’è un lime”. In questu dittu, avemu riferitu à i forni à calce è i carretti, nantu à i quali anu usatu per purtà calce senza spenta à e cità, è quandu sò stati chjappi in una piovana, a calca cuminciò à slake.
L’estinzione di calce hè, dunque, una operazione cusì cumplicata è periculosa chì ùn hè micca cunsigliatu di eseguisce durante u periodu di piccula dimensione. Hè megliu acquistà calce spenta o calce idratata in polvere, chì pò esse facilmente mischiata cù l’acqua.
Lime pò esse assai alkaline è causanu ferite severi à a pelle è l’ochji. Slaking di calce è preparazione di mischi di calce ùn deve esse realizatu secondu stu testu d’archiviu; A selezzione di u produttu, u mischju, a prutezzione è i primi aiuti devenu seguità a scheda di dati di sicurezza attuale è e istruzioni di u fabricatore.
Pittura
Stanza menu impurtanti (cucina, altre stanze accessorie, etc.) ponu esse imbiancate solu cù latti di calce (fig. 1).

Picture 1 - Presentazione storica di a preparazione è l’applicazione di latti di calce
Per questa operazione, hè necessariu mischjà bè 4-5 kg calce spenta cù circa 10 litri d’acqua. Hè ricumandemu di filtrà prima a mistura ottenuta in questu modu à traversu un tagliu per caccià i grumi più grossi è a terra. Cù sta quantità di latti di calce, una stanza cù una zona di circa 4 x 4 m pò esse imbiancata. A strata serà più grossa si aghjunghje è mischjà bè nantu à a terra bianca 1 kg à a mistura. A terra bianca deve esse imbulighjata in acqua per 1-2 ore prima di aghjunghje. U biancu di u culore pò esse aumentatu aghjunghjendu 1-2 dkg ultramarine. Aghjunghjendu circa 10 dkg di firnais o qualchì altru oliu vegetale à a mistura, serà più faciule d’applicà à u muru.
Questi volumi è supplementi sò stati cunservati per fideltà à a fonte storica. Ùn deve esse usatu cum’è a ricetta d’oghje: a cumpusizioni è a cumpatibilità di i materiali ùn sò micca stati cunfirmati, è a prutezzione contra u materiale alkaline, spruzzi è polveri necessita una valutazione di risicu attuale.
Pudemu pitture cù una spazzola squeegee o, se ùn avemu micca unu, allora cù una finta assai più prezzu. Prima di pittura, u polu deve esse eliminatu da u muru cù una scupa o spazzola. Siccomu u calce ùn copre micca bè, hè cunsigliatu, soprattuttu nantu à i muri brutti, per imbiancà duie volte.
Lime ùn aderisce micca à i mura chì eranu digià chjuchi, dopu à seccu a capa applicata simpricimenti casca. Se pintemu un muru cum’è questu, avemu prima bisognu di affucà l’antica vernice cù l’acqua è una spazzola, lasciate inchjà è poi sguassate completamente cù una spatula.
U vantaghju di l’imbiancatura hè chì ùn hè micca bisognu di costu particularmente elevatu è chì ancu disinfetta l’appartamentu. U so svantaghju hè chì u muru hè incolore, si sporca facilmente è ùn pò micca esse lavatu.
Pittura u muru
U muru pò esse plastered cù parechji tipi di revestimenti. Unu deve sceglie quellu chì cunvene u più. Se ùn avemu micca scopu di a permanenza è a capacità di lavà u revestimentu, allora u più prezzu è simplice hè di pittura cù culori ligati cù feltru (fig.2). Se u nostru scopu hè chì u revestimentu sia decorativu, durable è lavabile, allora duvemu pintà cù polycolor.

- Stampa2- Panoramica storica di a sequenza di opere di pittura in a stanza *
Pittura cù culori chì sò ligati cù cinta
Prima di principià a sanding, hè necessariu di verificà se u revestimentu esistenti nantu à u muru pò esse sanded. Se sta strata hè troppu crackata, inchata o troppu grossa, allora deve esse eliminata.
A rimuzione di u vechju stratu hè fatta da ughjettu cù una spazzola umida è scraping off with a spatula. Ci vole à piglià cura di ùn dannà u gesso sottu u vechju revestimentu. Questa operazione hè assai longa, ma hè u prerequisite basicu per a macinazione di qualità.
Se i cracke nantu à a vechja capa sò insignificanti è a strata ùn hè micca troppu grossa, allora hè abbastanza per sguassà cù una spatula solu e parti gonfiate è cracked.
Dopu sguassate u vechju revestimentu (o parti), a polvera deve esse eliminata da u muru cù una scopa è u muru deve esse sapunatu bè. Per sapunà, duvete dissolve circa 1 kg di sapone in un bucket d’acqua è chjappà uniformemente i muri è u tettu cù sta suluzione cù una spazzola.
Quandu i muri sò digià completamente secchi, hè u tempu di tappa i buchi, fissure è depressioni in u muru.
Avete bisognu di mischjà 1 kg gesso cù mezzo litru d’acqua chì cuntene 5 dkg di puttal pre-preparatu è bollita. U pannu riduce a velocità di a stallazione di gesso, cusì u travagliu hè facilitatu in questu modu, ma a mistura preparata in questu modu deve esse usata in 15 mminutes, chì significa chì solu a quantità di mistura deve esse preparata quantu serà cunsumata in 15 mminutes.
Gypstering di picculi buchi è fissure nantu à u muru hè fattu sparghjendu a massa descritta è preparata prima cù una spatula, è dopu à l’asciugatura sguassate completamente l’irregularità cù carta vetrata o carta lucida.
In i travaglii di qualità superiore, i mura sò generalmente stuccati. Per u plastering, u latti di calce hè pigliatu cù un puttkal è abbastanza gesso hè aghjuntu per fà una massa chì pò esse smachjata. Questa massa hè appiicata à u muru parechje volte cù una spatula larga, finu à chì a superficia hè cumpletamente plana. (Per piacè nutate chì quandu si usa u felting, è soprattuttu quandu si facenu a basa per u mudellu, u lisciamentu pò esse omessi). I superfici chì sò stuccati è stuccati devenu esse chjappi cù una suluzione di sapone. Dopu à queste operazioni, a macinazione pò esse cuminciata cum’è u scopu ultimu di u travagliu. Prima, i linii di cunfini di plastering nantu à i mura è in u tettu sò marcati cù una corda, è dopu u materiale necessariu per plastering u tettu hè preparatu (fig. 3).

Image 3 — Marca a linea di cunfine cù una corda prima di moling
In circa 5 litri d’acqua, mischjà 5 kg stričla è 1 kg terra bianca pre-impregnata. U mischju pò ancu esse fattu cù a manu per chì i lumps sò sfracciati bè.
In un altru vasu, in 1 un litru d’acqua, circa 20 dkg di totkal deve esse bollita finu à ch’ellu hè cumplettamente fusu. Si deve esse attentu à ùn brusgià a pasta durante a cucina.
A suluzione di cola deve esse rinfriscata un pocu è quandu hè digià abbastanza tiepida, deve esse aghjuntu à a suluzione di tintura preparata cun agitazione constante.
U sicretu di a levigatura di pareti di qualità hè in a quantità necessaria di mastice aghjuntu. Vale à dì, a quantità necessaria di feltru per i vernici in polvere cambia da casu à casu. Dunque, a quantità precedentemente data di 20 dkg hè solu informativa, avemu da determinà noi stessi a quantità esatta. Hè da sapè chì à l’iniziu di l’aghjuntu di u tutkal imbulighjatu è mischju in u strikla, u strikla accumincia a coagulate, dopu à a seconda o terza pouring, hè ancu più grossu, è più tardi diventa più fino. Agghiuncennu a pasta è mischjà si deve esse cuntinuatu finu à chì sente chì a massa hè magre sottu a manu è si cumincia à goccia lentamente da a manu quandu si tira fora di u bastone. Sì i dite di a manu sò chjusi è aperti di novu, una fina film di pittura hè furmatu trà elli. Per facilità l’appiecazione di a vernice cù una spazzola, hè aghjuntu à a pintura dopu l’aghjunzione di u putty è uni pochi decilitri di latti. Ùn fate micca un sbagliu in l’aghjunghje putty, perchè se un pocu hè aghjuntu, a pintura hè sguassata da u muru in forma di polvera dopu à l’asciugatura, è s’ellu ci hè assai, a pintura casca in forma di picculi fiocchi.
Vecchia pittura in polvere, putty o mistura scunnisciuta ùn deve esse verificata cù a manu nuda o cotta è applicata secondu sta descrizzione. U cuntattu cù a pelle, l’inalazione di polvera è vapore, u riscaldamentu di u materiale è l’usu nantu à una superficia scunnisciuta necessitanu un pruduttu identificatu, a ventilazione è a prutezzione listata in a so scheda di dati di sicurezza.
A quantità curretta di putty pò ancu esse verificata pigliendu una mostra da a mistura è smelling nantu à un pezzu di carta. Aspettate finu à chì si secca, dopu pruvate cù i diti secchi per vede se u culore hè eliminatu. S’ellu hè sguassatu, più fili sò aghjuntu.
Dopu sti travaglii preparatori, tutti l’uggetti in a stanza (armarii, candelabri, etc.) deve esse cuparti cù carta, perchè pudete inizià a pittura di u tettu. A spazzola deve esse fatta cù una spazzola “sheiben”. Avemu da spustà a spazzola in modu uniforme, sempre in una direzzione è in una direzzione parallela à a direzzione di l’illuminazione di u muru, perchè cusì e tracce di a spazzola seranu menu visibili. Se u tettu era assai suciatu prima di sanding, hè cunsigliatu di sabbiate duie volte. In questu casu, à a prima applicazione, a spazzola deve esse spustata transversalmente à a direzzione di a luce. Ùn deve mai esse appiicatu grossu, hè megliu applicà a pintura in parechji strati. Vale à dì, una grossa capa di pittura, chì hè appiicata di colpu à u muru, sbuccia rapidamente dopu l’asciugatura.
Se a stuccatura di u tettu hè finita, pudemu cumincià à stuccare i muri laterali.
I pareti laterali sò generalmente dipinti in culori pastellu chjaru. I culori pastellu sò creati prima facendu una basa bianca di 5 kg biancu viennese, 5 kg terra bianca è circa 5 litri d’acqua. 30-50 dkg di pittura in polvere hè aghjuntu à sta mistura (secondu l’ombra desiderata). I culori in polvere puderanu esse assai diffirenti è ci mencioneremu solu i più impurtanti quì.
U culore d’avorio hè ottenutu aghjunghjendu ocra, è u culore di drap hè ottenutu aghjunghjendu satinber. U culore serà più vibrante aghjunghjendu Chrome Yellow o Baltimore Yellow. I sfumaturi verdi sò assai populari, chì sò ottenuti aghjunghjendu u verde chjaru o scuru (cimentu o frescu verde).
U culore blu hè ottenutu aghjunghjendu u blu ultramarinu o azzurru. Per i culori rossi, duvete aghjunghje Pompeian Red è Oxide Red è Oxide Rotten Cherry. U culore grisgiu hè ottenutu aghjunghjendu neru è neru ossidu.
Se a pittura in polvere hè ben mischjata, a quantità necessaria di riempimentu hè aghjuntu. Per questu, circa 40 dkg di tutkal deve esse bollita in 2 litri d’acqua.
Quandu si stucca i muri, avete bisognu di >>massetta<< četku pomicati ravnomerno i u vertikalnom pravcu.
Se a pittura nantu à u tettu è nantu à i mura hè digià secca, a linea di finitura hè fatta. A linea finale deve esse prima marcata (pinned). A marcatura pò esse fatta in u modu più simplice cù una corda smeared cù pittura ocra o negra. Una fine di a corda hè fissu cù un chiovu è stringhje bè sopra à u locu marcatu desideratu, tiratu cù i dita è subitu liberatu, cusì chì a vernice, o a stringa lassa una marca. Dopu questu, un contra-tonu hè creatu da u culore di basa, cusì chì a linea hè visibile, è a linea finale hè furmatu cù una spazzola. Stu travagliu deve esse fattu assai cura. Hè ricumandemu d’utilizà una spazzola digià utilizata per disegnu linee, chì hè “run-in”, è una regula, o dispositivu di estrazione (fig. 4).

*Image 4 - Marcatura è forma di a linea finale *
Se i pareti modellati sò desiderati, un rullu di cisterna deve esse usatu (eventualmente prestitu). Hè sopratuttu cunsigliatu di modellu i muri, se u muru ùn hè ancu abbastanza, perchè i mudelli per l’effettu otticu eliminanu questi irregularità. U mudellu deve esse fattu in u stessu culore o in un culore currispondente cù u culore di basa, ma in un tonu più chjaru o scuru. Per una bona aderenza, aghjunghje un pocu di latte.
Se i mudelli sò fatti cù culori d’argentu o d’oru-bronzu, allora invece di feltru, u vetru d’acqua hè aghjuntu à a suluzione. Circa a mità di l’acqua deve esse aghjuntu à u vetru d’acqua. 1 litru di vetru d’acqua diluita hè aghjuntu 10-15 dkg di pittura d’aluminiu o bronzu d’oru, secondu a dimensione di a stanza. Dopu à mischjà i culori, a mistura hà bisognu di tempu per stà. Invece di una suluzione di vetru d’acqua, pudete ancu aduprà una suluzione di biancu d’ova (biancu di 6-8 ova cù circa 1/2 litru d’acqua).
Pigmenti, polveri metalliche, vetru d’acqua è leganti improvisati ùn deve esse mischiati secondu sta ricetta storica. A cumpusizioni di i vechji pigmenti pò esse scunnisciuta, u polveru fino pò esse periculosu per inhale, è a cumpatibilità è u cumpurtamentu di u revestimentu finitu ùn sò micca stati cunfirmati.
Per applicà u mudellu (pittura), a pintura preparata deve esse versata in u cisterna di rulli. Press u roller uniformi nantu à u muru è tira da cima à fondu esattamente in a direzzione verticale. Assicuratevi chì e cuciture basted sò ghjustu vicinu à l’altri è paralleli, altrimenti u mudellu serà irregolare o sovrapponibile.
Pittura muri con pitture in emulsione o dispersione
Copertura cù culori policolori o dispersi hè assai più permanente è più bella ch’è u revestimentu cù culori ligati cù tessili. Hè soprattuttu vantaghju chì i picculi superfici di muru ponu esse lavati cù stu revestimentu. A terra, i dipositi di fuliggine sò facilmente eliminati da i mura cù detergenti (senza liscivia) è acqua. L’istruzzioni per l’usu deve esse seguitu, postu chì un revestimentu pocu appiicatu pò sguassate o sbucciate dopu. In particulare, duvemu attente à l’istruzzioni riguardanti a preparazione di a superficia. A pittura bianca basica è i pasti necessarii per mischjà i culori pastellu ponu esse acquistati da a tenda. I pasti ponu esse acquistati in i seguenti culori: giallu, ocra, verde, blu, rossu, rossu ossidu è neru.

Roller è carte di tonu per sceglie u culore finale di u muru
Per pittura una stanza basatu annantu à 4 x 4 m, avete bisognu di circa 14-16 kg culore di basa è circa 1/4 kg pasta in u culore desideratu. U cuntenutu di pasta in u revestimentu ùn deve esse più di 3%, perchè una quantità più grande riduce a capacità di lavà i muri. In a maiò parte di i casi, circa 0,5% pasta hè abbastanza per i toni più chjaru. Prima di grinding, tutta a superficia di u muru deve esse livellatu in modu chì hè cumplettamente liscia è dopu bè bagnata cù una spazzola. A pittura ùn deve esse appiicata à una superficia secca.
Prima, a primatura deve esse fatta in modu chì a basa 4 kg hè mischjata cù circa 1 1/2 un litru d’acqua, dopu i tetti è i mura sò rivestiti cù sta massa uniforme è in una sola direzzione. Quandu sta basa si secca, u tettu hè cupertu duie volte più cù una basa diluita cù circa 10% d’acqua. U tempu di secca trà dui rivestimenti deve esse almenu 3-5 ore.
Prima di inizià a pittura di i muri, duvete mischjà u tonu di culore desideratu. Per questu avemu prima dilute a pasta cù doppia o tripla quantità di pittura bianca è mischjà bè. Sta suluzione deve esse aghjuntu à a pittura bianca di basa cù un agitazione constante. Intantu, hè necessariu di pruvà se u tonu desideratu hè ottenutu. Avemu da piglià cura chì u culore hè un pocu più chjaru quandu hè bagnatu.
A pittura preparata hè diluita cù circa 10% d’acqua è appiicata à u muru in dui strati cù una spazzola. U tempu d’asciugatura trà duie mani deve esse ancu 3-5 ore quì.
Dopu à a finitura di pittura, a spazzola deve esse lavata immediatamente in l’acqua, perchè se si secca, a pittura pò esse eliminata da a spazzola solu cù un solvente (acetone, etc.). E gocce da u pavimentu anu da esse eliminate immediatamente cù l’acqua, perchè dopu à l’asciugatura ponu esse eliminati solu cù un solvente.
I pitture di dispersione ùn impediscenu micca a “respirazione” naturale di i mura, ponu esse diluita cù l’acqua, ùn anu micca effetti dannosi à a salute, ùn creanu micca un periculu di focu è ùn anu micca un odore sgradevule. I pitture di dispersione ponu esse facilmente aduprate per u modellu è e linee di finitura.
I rivindicazioni nantu à l’impattu nantu à a salute, u focu, l’odore, a “respirazione” di u muru, a quantità d’acqua è u metudu di pulizia ùn sò micca automaticamente validi per tutte e pitture di dispersione muderne. I solventi, cumpresa l’acetone, ùn deve micca esse usatu senza l’istruzzioni espresse di u fabricatore, cuntrollà u sustrato, a ventilazione è a prutezzione contra i fumi è u focu. A dichjarazione è a scheda tecnica è di sicurezza di u pruduttu esattu sò autorevoli.
Intonacatura di muri esterni
L’intonacatura di i muri esterni si risolve più simplicemente da pittura. U latti di calce ottenutu mischjendu calce spenta è acqua in u rapportu 1: 1 hè necessariu per l’imbiancatura. Solu calce spenta hè usata (slaked 2-3 settimane prima di stuccatura), perchè a calce appena spenta ùn si attacca à u muru.
U primu stratu hè appiicatu solu cù latti di calce. Per a seconda capa, a pintura in polvere hè aghjuntu à u tonu desideratu. Di solitu 5-20% u culore di polvere hè aghjuntu basatu annantu à a quantità di calce.
Per ottene u tonu desideratu, solu i culori chì ponu esse mischiati cù calce ponu esse aduprati, vale à dì: ocra, satinober, venezianu rossu, lacca negra, oxidu neru, cimentu verde è ultramarinu. Culori cum’è: Light Red, Chrome Yellow, Baltimore Yellow, Fresco Green, Zinc Green, Azure Blue, Odol Blue, Turkish Red, etc. ùn ponu micca esse usatu per pitture pareti esterni.
Per facilità l’applicazione di pittura cù una spazzola, hè cunsigliatu di aghjunghje un pocu percentu di oliu vegetale (per esempiu oliu di lino) à a pittura.
Revestimenti assai megliu è più belli ponu esse ottenuti nantu à facciate cù pitture policolori cumparatu cù rivestimenti di calce.
U travagliu nantu à a facciata include ancu un accessu sicuru è a prutezzione di caduta, e cundizioni climatichi, a prutezzione di l’ambiente è di i passanti, a cundizione è l’umidità di u sustrato è a cumpatibilità di tuttu u sistema di facciata. E proporzioni di calce, acqua, pigmentu è oliu da sta descrizzione storica ùn deve esse appiicata senza cuncepimentu attuale è specificazioni di u fabricatore.