Perchè u vetru si rompe da sè stessu ? Ancu s’ellu pò pare cusì, ci hè di solitu una ragione. In questu testu, spieghemu una causa impurtante - a rottura di vetru termale - è modi per riduce u risicu.

Quandu u vetru si rompe senza un impattu visibile, a ghjente dice generalmente chì “s’hè ruttu da ellu stessu”.

Tuttavia, u vetru ùn si rompe quasi mai senza ragione. Una di e cause pussibuli hè a rottura termica di u vetru, chì si trova quandu e diverse parti di a stessa superficia di vetru sò riscaldate in modu ineguale.

Questu ùn hè micca solu durante u trasportu o u almacenamentu. A frattura termale pò ancu accade più tardi, quandu u vetru hè digià stallatu in una finestra, porta o grande muru scorrevule.

Hè per quessa chì hè impurtante sapè ciò chì custituisce un risicu è cumu a pussibilità di danni pò esse ridutta per un usu propiu.

Cosa hè esattamente a frattura termale?

U vetru, cum’è a maiò parte di i materiali, si dilata quandu hè riscaldatu è si cuntratte quandu si raffredda.

U prublema sorge quandu una parte di u vetru diventa assai calda, mentre chì l’altra parte ferma assai più fresca. A parte più calda prova di espansione, ma a parte più fridda di u vetru impedisce di fà. Cusì, u stress internu hè creatu in u vetru.

Se quellu stress diventa più grande di a so resistenza, u vetru pò crack.

A cracke di solitu principia à u bordu, perchè u bordu di u vetru hè a parte più sensible, è poi si sparghje versu u mezu.

Dunque, à u primu sguardu, pò esse cum’è s’ellu ùn ci era micca ragiò per a sparatura. Nisun impattu, nè petra, nè danni visibili. In ogni casu, u vetru era prima espunutu à una grande diferenza di temperatura.

U prublema più grande ùn hè micca una temperatura alta, ma un riscaldamentu irregolare

Frattura termica per via di un riscaldamentu irregolare di a superficia di vetru

Image 2 - A fruntiera netta trà u sole è l’ombra crea una differenza di temperatura

Hè spessu pensatu chì u vetru pò crack termicamente solu quandu hè 35 o 40 gradi fora.

Questu ùn hè micca veramente veru.

Moltu più impurtante hè a diferenza di temperatura trà e parti individuali di a stessa superficia di vetru.

Per esempiu, una parte di u vetru pò esse esposta à u sole direttu per ore, mentre chì l’altra parte resta in l’ombra di u canopy, persiane, muru o altre sash di vetru.

A parte assolata si riscalda è si dilata, mentre chì a parte ombreggiata ferma più fresca. Hè sta differenza chì crea tensione.

Per quessa, a rottura termica pò accade ancu durante un invernu assulanatu o un ghjornu di primavera. U vetru pò esse assai friddu dopu à a notte, è dopu u sole di a matina si riscalda di colpu in una sola parte.

Vetru, solu pusatu, ùn importa micca a stagione. Hè impurtante quantu rapidamente è quantu inegualmente cambia a so temperatura.

Fonti esperti, cum’è Pilkington Thermal Risk Guidance, cunfirmanu chì hè a diferenza di temperatura trà e parti di a stessa superficia di vetru chì hè cruciale, micca solu a temperatura esterna.

Cura particulare cù pareti di vetru scorrevule

Ailes-de-vetre-coulissantes-pliées exposées à la lumière directe du soleil

Image 3 - U calore pò esse ritenutu trà l’ale scorrevule piegate

Grandi rocce scorrevule sò assai populari oghje perchè furnisce assai luce, una bella vista è una sensazione di più spaziu.

Tuttavia, per via di a grande superficie di u vetru è di u metudu di apertura, hè necessariu di usà bè, soprattuttu durante i ghjorni sole è caldi.

In a roccia sliding, una ala spessu si move davanti o daretu à l’altra ala quandu si apre. Cusì, duie superfici di vetru si superponu parzialmente o cumpletamente.

Se l’ali restanu in quella pusizioni per un bellu pezzu in u sole direttu, una grande quantità di calore pò esse intrappulata trà elli.

I raghji di u sole riscaldanu e duie superfici di vetru, mentre chì u spaziu trà elli hè strettu è spessu ùn ci hè abbastanza flussu d’aria per liberà rapidamente u calore.

Ddu spaziu pò esse cum’è una piccula camera di vetru induve a temperatura s’eleva assai più di ciò ch’è no s’aspittava basatu solu à a temperatura esterna.

À u stessu tempu, a parte di u vetru chì hè cupartu da un’altra ala pò avè una temperatura diversa da a parte chì hè direttamente esposta à u sole.

Questu risultatu in una cumminazione di dui effetti avversi:

  • u calore hè intrappulatu trà l’ale plegate;
  • e diverse parti di u vetru sò riscaldate inequamente.

In tali circustanze, pò accade un rupture termale.

Puderà u vetru veramente rompe perchè u sash scorrevule hè lasciatu apertu?

Puderà, soprattuttu se l’ali sò plegati per un bellu pezzu in u forte sole direttu.

Di sicuru, questu ùn significa micca chì ogni diapositiva scoppiarà appena si apre. Una quantità di fattori influenzanu u risicu:

  • tipu di vetru;
  • a dimensione di a superficia di vetru;
  • a cumpusizioni di u pacchettu d’isolamentu termale;
  • tipu di revestimentu nantu à u vetru;
  • qualità di trasfurmazioni di punta;
  • locu di l’ughjettu;
  • u latu di u mondu face u vetru;
  • intensità di a radiazione solare;
  • durata di l’esposizione;
  • a pussibilità di flussu d’aria trà l’ali;
  • esistenza di persiane, cortini, canopies è altre fonti d’ombra.

U risicu hè più grande quandu i grandi sashes di vetru sò plegati cumplettamente o parzialmente, quandu sò esposti à una forte luce di u sole è quandu u calore trà elli ùn hà nunda di scappà.

Per quessa, in i ghjorni assai assolellati, ùn hè micca cunsigliatu chì l’ale scorrevule restanu in a pusizione piegata per ore.

Quandu ùn ci hè micca bisognu, hè megliu di rinvià l’ala à a pusizione chjusa o di mette in modu cusì per evità a superposizione à longu andà di e duie superfici di vetru in u sole.

Chì altru pò causà stress termicu?

E rocce sliding ùn sò micca l’unicu casu in quale pò accade un riscaldamentu irregolare di vetru.

Un prublema simili pò esse cun finestre ordinarie, porte di balcone è superfici di vetru fissi.

Persiane parzialmente abbassate

Les persiane a mezza abbassata creanu una temperatura irregolare nantu à u vetru

Image 4 - Un persiane semi-abbassatu pò ombra solu una parte di u vetru

Unu di l’esempii frequenti hè un persiane chì hè calatu solu à a mità di a finestra.

Allora una parte di u vetru hè cumpletamente in l’ombra, mentre chì l’altra hè direttamente esposta à u sole. Una grande differenza di temperatura pò accade trà sti dui parti.

Questu ùn significa micca chì persiane ùn deve micca esse usata. À u cuntrariu, a prutezzione di u sole esternu hè assai utile perchè impedisce chì a maiò parte di u calore di u sole entre in u spaziu.

In ogni casu, durante a forte radiazione di u sole, hè megliu per evità chì u persiane resta per un bellu pezzu in una pusizioni duv’ellu stende una ombra forte nantu à una sola parte di u vetru.

Ancu l’ombra hè più favurevule chè una situazione induve a mità di u vetru hè assai calda è a mità fridda.

Tende è persiane internu ghjustu accantu à u vetru

Les tende épaisses, les persiennes à roulettes et les persiennes internes peuvent attraper la chaleur entre elles et le verre.

I raghji di u sole passanu à traversu u vetru, scaldendu u spaziu daretu, ma u calore ùn pò esse liberatu facilmente per via di a cortina.

U risicu hè più grande quandu a cortina hè assai vicinu à u vetru è copre solu una parte di questu.

Hè per quessa chì hè desideratu lascià abbastanza spaziu trà u vetru è a prutezzione interna di u sole, in modu chì l’aria pò circulà normalmente.

Mobili è oggetti scuri cù vetru

Grande superfici di vetru spessu scendenu quasi à u pianu, cusì divani, poltrone, scatuli, cuscini o altri oggetti sò posti vicinu à elli.

L’oggetti scuri assorbanu l’energia solare è ponu ancu riscalda u spaziu direttamente vicinu à u vetru.

Se l’ughjettu hè assai vicinu à a superficia, a parte di u vetru daretu pò avè una temperatura significativamente diversa da u restu.

Per quessa, ùn hè micca bonu appughjà mobili, scatuli, cuscini scuri o altri oggetti grossi direttamente nantu à u vetru illuminatu da u sole.

Foils, stickers è poster

L’applicazione successiva di fogli, stickers publicitari, poster è altre decorazioni pò ancu cambià a manera chì u vetru assorbe è libera u calore.

Un prublema spiciale sorge quandu una sola parte di u vetru hè cuperta.

Sta parte pò scaldà in modu diversu da u restu di a superficia, soprattuttu se u fogliu hè scuru o assorbe assai energia solare.

Micca ogni foglia hè adattata per ogni vetru termoisolante.

Prima di mette fogli, soprattuttu nantu à vetru doppia o tripla, hè necessariu di verificà se u pruduttu specificu hè pensatu per stu tipu di vetru.

Riscaldatori, radiatori è altre fonti di calore

Riscaldatore piazzatu troppu vicinu à u vetru friddu

Image 5 - A fonte di calore lucale ùn deve esse piazzata direttamente vicinu à u vetru

U vetru ùn deve esse espostu à una forte fonte di calore locale.

Un riscaldatore, radiatore, radiatore, riflettore o scarico di l’aria calda pò riscalda solu una parte di a superficia di vetru.

Mentre chì quella parte si riscalda rapidamente, u restu di u vetru ferma più frescu, chì crea un stress addiziale.

U stessu s’applica à u cooling bruscu.

Per esempiu, un vetru assai caldu ùn deve esse versatu cù l’acqua di ghiaccio, nè un vetru assai fretu ùn deve esse puliti cù acqua calda o vapore.

Per lavà, hè megliu utilizà l’acqua di una temperatura moderata è evità cambiamenti bruschi di temperatura.

L’ombra di un canopy, balcone o edifiziu vicinu

U riscaldamentu irregulare ùn deve esse causatu solu da cortini è persiane.

Una fruntiera netta trà u sole è l’ombra pò esse fatta da:

  • canopy;
  • balcone;
  • slatted prufonda;
  • recinzione;
  • parte di a facciata;
  • canopy d’arburu;
  • edifiziu vicinu;
  • ughjettu pusatu davanti à a finestra.

Quandu u sole si move durante u ghjornu, cusì l’ombra nantu à u vetru.

À un certu momentu, una parte di u vetru pò esse assai calda, mentri l’altru hè sempre in l’ombra.

Sò tutti i vetri ugguali sensibili ?

Ùn sò micca.

U vetru temperatu è rinfurzatu termicamente anu una resistenza più grande à e differenze di temperatura cà u vetru ordinariu non temperatu.

Hè per quessa chì tali vetri sò usati in i lochi induve sò previsti carichi termichi o meccanichi più elevati.

Tuttavia, ancu u vetru temperatu ùn hè micca indistruttibile.

Puderia crepa per un forte impattu, un bordu dannatu, una stallazione impropria, una carica meccanica pesante o altre ragioni.

U so vantaghju hè chì hè più resistente, è quandu si rompe, si rompe in un gran numaru di pezzi più chjuchi chì presentanu un risicu più bassu di ferite gravi.

Hè impurtante ancu di sapè chì u vetru laminatu ùn hè micca automaticamente resistente à a rottura termica.

Se u vetru laminatu hè fattu di dui fogli di vetru senza temperatu, unu di elli pò ancu crack per causa di stress termicu. U fogliu trà i vetri aiuta i pezzi à stà cunnessi dopu à cracking è ùn cascà micca.

Per quessa, a selezzione di vetru deve esse fatta digià durante u disignu, in cunfurmità cù a so dimensione, a pusizione, u latu di u mondu è u modu d’usu previstu.

Cum’è una crack termale?

Un crack termale spessu principia à a riva di u vetru è prima entra in a superficia à circa un angulu rettu.

In seguitu pò cambià a direzzione, ramificate o cuntinuà versu u mezu.

In ogni casu, basatu solu nantu à l’apparenza, ùn hè micca sempre pussibule di determinà cun certezza a causa di cracking.

Cracks pò ancu accade per l’impattu, dannu precedente à u bordu, pressione strutturale o installazione impropria.

Dunque, per una valutazione affidativa, hè megliu per avè u vetru inspeccionatu da un espertu.

Cosa da fà se u vetru si rompe?

Se si trova una crepa, ùn pruvate micca immediatamente di sguassà o move u vetru.

Prima, assicuratevi un spaziu per chì e persone, in particulare i zitelli, ùn si avvicinanu micca.

Ùn toccate micca i bordi taglii cù e mani nude è ùn pruvate micca di caccià parti grandi o instabili.

Hè utile per piglià ritratti di:

  • tutta a custruzzione di vetru;
  • u locu induve u crack hà cuminciatu;
  • pusizioni di l’ali sliding;
  • pusizioni di persiane è cortini;
  • articuli chì eranu vicinu à u vetru;
  • l’ombra chì falava nantu à a superficia in quellu mumentu.

Tali ritratti ponu esse assai utili à determinà a causa pussibuli.

U almacenamentu propiu prima di a stallazione

U almacenamentu ghjustu ghjustu di vetru termoisolante

Image 6 - U vetru isolante termicu hè almacenatu in verticale, stabile è fora di u sole direttu

U risicu di rottura termale esiste ancu prima chì u vetru hè stallatu.

Duranti i mesi di l’estiu, una attenzione particulari deve esse pagata à induve è cumu si conserva u vetru insulating termale.

I pacchetti di vetru ùn deve esse micca lasciatu in u sole direttu, soprattuttu se i pannelli sò densamente stacked vicinu à l’altri è cuparti di foglia trasparente.

A film trasparente ùn rapprisenta una prutezzione affidabile da u sole. In certi casi, pò ancu mantene u calore è creà un effettu di serra.

I pannelli esterni di u pacchettu ponu calà più veloce chì i pannelli interni, mentre chì u calore hè intrappulatu trà i pannelli. Questu crea grandi differenze di temperatura è stress supplementari.

Dunque, i vetri duveranu:

  • almacenà in un locu coperto è seccu;
  • prutegge da a radiazione solare diretta;
  • tene luntanu da i riscaldatori è altre fonti di calore;
  • almacenà in verticale nantu à supporti adattati è stabili;
  • prutegge da l’impattu è i danni di u bordu;
  • copre cusì chì ci hè un flussu d’aria sottu à a tappa;
  • prima di a stallazione, aghjustate gradualmente à e cundizioni di a stanza.

Se ci hè una grande differenza trà a temperatura di almacenamento è a temperatura in u locu di stallazione, a struttura deve esse permessa di temperà gradualmente.

Cambiamenti bruschi di temperatura deve esse evitati.

I reguli più impurtanti in l’usu di ogni ghjornu

A maiò parte di i prublemi ponu esse evitati cù uni pochi di abitudini simplici.

Durante un sole forte, ùn lasciate micca l’ale di vetru scorrevule cumpletamente piegate l’una sopra l’altru per ore.

Evite persiane è persiane chì stanu per un bellu pezzu in una pusizione induve solu una parte di u vetru hè in l’ombra.

Lasciate abbastanza spaziu trà u vetru è i cortini per permette à l’aria di circulà.

Ùn mette micca oggetti scuri, scatuli, mobili è cuscini direttamente nantu à a superficia di vetru assulanatu.

Ùn appiccicate micca filmi micca testati è stickers scuri nantu à u vetru.

Mantene i riscaldatori, i riflettori è altre fonti di calore forti à una distanza abbastanza.

Ùn rinfriscà di colpu u vetru riscaldatu cù acqua assai fridda.

Se vi vede danni à u bordu, un bump o l’iniziu di una crepa, cuntattate u fabricatore o un prufessiunale.

Cunclusioni

U vetru insulatore termale mudernu hè pensatu per resiste à u sole, a pioggia, u ventu è i cambiamenti di staggione per anni.

Tuttavia, ancu u vetru di qualità ùn hè micca resistente à ogni situazione.

U prublema più grande ùn hè micca solu l’alta temperatura, ma u fattu chì e diverse parti di a stessa superficia di vetru ponu calà à ritmi diffirenti.

Per quessa, una attenzione particulari deve esse pagata à grande roccia sliding, ali plegati, persiane parzialmente calate, cortini vicinu à u vetru, sussegwentemente posti fugliali, fonti di calore lucali è oggetti chì impediscenu u cooling normale di a superficia.

A frattura termale spessu pare chì u vetru s’hè rottu senza ragiuni.

U mutivu, però, di solitu esiste.

A bona nutizia hè chì cù un almacenamentu adattatu, una selezzione propria di vetru è uni pochi di abitudini simplici, u risicu pò esse ridutta assai.

Pianificate una nova falegnameria? Verificate i nostri finestre di legnu-aluminiu è porte scorrevule di legnu-aluminiu, o inviaci una dumanda per cunsiglii è offerta.