Finu à avà, ùn ci hè statu un testu cum’è questu chì parla in modu simplice è cuncisu di quale vetru sceglie per a carpinteria. Riceverete una risposta specifica è una spiegazione, chì hè scritta in tale manera chì tutti pò capiscenu. U testu pò risparmià assai soldi, ma ancu sfracicà e credenze chì prevalenu trà e persone 95%.
Glass occupa a più grande zona di a finestra (apertura). Cum’è impurtante hè chì i profili di lignu sigillati inseme, hè cusì impurtante chì u vetru ùn emette micca calore da a stanza in l’invernu, è friddu in l’estiu.

Image 1 - Fattori Ug è g
Per quessa, ci sò dui fatturi chì definiscenu sti valori:
Ug factor rapprisenta a perdita di calore (energia) da a stanza. Se ci hè una stanza chì hè riscaldata in l’invernu, stu fattore mostrarà quantu calore passa per u vetru è esce.
Prufessiunali: Ug - coefficient di trasferimentu di calore, spressione secondu a norma EN-673, chì a so unità hè W/m2K. Più bassu hè u valore U, megliu hè a capacità d’isolamentu termicu.
G factor hè u passaghju di calore in a stanza. Cuntrariu di u primu casu, quandu avemu una stanza climatizzata in l’estiu, stu fattore dice quantu calore passa per u vetru.
Professional: g - passaghju tutale di l’energia solare à traversu u vetru. Hè spressione secondu a norma EN-410. U più bassu hè, menu u riscaldamentu di u spaziu internu.
Andemu in ordine.
Vetru unicu stratu.
Eg. in l’estiu, quandu e tampiratura sò da 35o à 40o, u vetru cale trasferisce u so calore à a stanza. Se quellu vetru hè unicu (dice 3mm grossu), conduverà 100% da quantu si riscalda. Quì, duvemu subitu subitu stu “** da quantu scalda** “ è dì chì s’ellu hè fora per esempiu. 40 gradi, ùn serà micca necessariamente 40 gradi à l’internu, ma serà quantu u vetru stessu riesce à scaldà (picture 2), perchè in realtà emette quellu calore (chì in u casu di un vetru unicu serà 100% da u riscaldamentu). Hè cum’è avè un riscaldatore di superficia di vetru in a stanza. Questu hè un casu di calore chì passa da l’esterno à l’internu (fattore G).

Figure 2 - Température du verre à 0températures extérieures et 20o intérieures
Quandu si tratta di u passaghju di l’energia da l’internu à l’esternu (fattore Ug), in u casu di vetru unicu, si tratta di 83% di energia. Questu hè, 83% di u fretu (in l’estiu) hè persu fora.
Avà ghjunghjemu à ciò chì hè in realtà u coefficient Ug. Per stu tipu di vetru, a ghjente hà dettu chì u so Ug hè 5,3 à 5,8. Quessi sò i coefficienti chì sò affissati cum’è coefficienti di conducibilità di vetru.
Avemu stu tipu di vetru nantu à e vecchie case. Siccomu sti perditi d’energia sò troppu elevati, sò stati fatti i finestri doppiu vetru (duie ali separati, una daretu à l’altru) è avemu sempre tali finestri oghje nantu à certi casi è edifici (picture 3). Allora u prossimu passu versu a migliione hè stata fatta, chì hè …

Picture 3 - versioni antichi di finestri a doppia sospensione
Vetru à dui strati (doppiu)
Vetru chì hè in realtà fattu di dui vetri, è trà elli una moldura di per esempiu 16mm (4+16+4).

Image 4 - Duie strati di vetru 4mm di grossu, chì separa a moldura da 16mm
U primu è l’ultimu valori “4” indicanu u spessore di vetru di 4mm, è u valore mediu “16” indica u spessore di a forma chì hè trà elli. L’épaisseur du moulage peut varier de 6mm à 24mm, mais la distance qui donne les meilleurs résultats et où les résultats sont les meilleurs est la distance (du moulage) de 12-16mm. Cum’è i moldings da 6,8,9, mm ùn sò micca boni, cusì questi da 22, 24mm ùn sò micca boni ancu (noi in a cumpagnia diceriamu “rompe u listessu”).
Avà chì sapemu ciò chì significa ogni etichetta, hè u mumentu propiu per dà una tavola chì pudemu seguità.
| VRSTA STAKLA | Ug AIR | Ug ARGON | ARGON POBOLJŠANJE | FATTORE SOLARE g-value | LT-SVETLOST PROPUSNOST |
|---|---|---|---|---|---|
| Unu di 3 - 19mm | 5,8 – 5,3 | – | – | 83 | 89% |
| Mancante 4+16+4 Flotta | 2,8 | 2,6 | 7,15% | 77 | 82% |
| 4+16+4 Film Duro Low-e | 1,8 | 1,65 | 8,34% | 67 | 80% |
| 4+16+4 Film Soft Low-e | 1,3 | 1,1 | 15,39% | 63 | 80% |
| Solar 4+16+4 Flotta | 1,3 | 1,1 | 15,39% | 42 | 66% |
| Sun Guard HP Bronze 40/24 | 1,4 | 1,1 | 27,27 | 27 | 40% |
| 4+16+4+16+4 Flotta | 1,8 | 1,7 | – | 72,2 | – |
Vedemu chì dopu avè aghjustatu una strata di vetru invece di u valore Ug di 5.3, avemu un migliuramentu à 2.8. Vale à dì, invece di u calore 100% chì esce in l’invernu, ottene una migliione di 56%, è u calore 77% entra in l’estiu. Allora avemu avutu una mellura assai grande aghjunghjendu solu un vetru.
A cunclusione logica nasce immediatamente, “Allora aghjunghje un altru stratu di vetru (vetru à trè strati) è averemu risultati ancu megliu!”, Ma ùn hè micca cusì.
Ci sò qualchi valori ottimali chì includenu caratteristiche di calore / fretu, luce di u sole, etc. è videremu chì da questu puntu, aghjunghjendu un altru stratu di vetru à i dui strati esistenti pò esse solu una mossa di marketing, chì u cumpratore hà da pagà bè.
In più di una altra capa nantu à u vetru di doppia strata, in questu mumentu, l’argon hè ancu inclusu in a storia, chì hè prumuvutu assai da e persone chì trattanu di marketing in cumpagnie. Dicemu assai, di sicuru, ci sò ragiuni di lode, ma di sicuru micca quantu hè dettu è i ragiuni citati ùn sò micca cumplettamente veri. In a tavula pudemu vede chì quandu l’argon hè inseritu in un vetru di doppia strata ordinariu cù un valore Ug di 2.8, un valore Ug di 2.6 hè ottenutu. Questa piccula migliione di solu 0.2 hè pagata assai più chè a migliione attuale hè guadagnata. Questa migliione hè grande solu in certi casi, è spiegheremu in quale dopu.
Naturalmenti, scrivimu tuttu questu è u rapportu à u vetru di doppia strata, perchè hà assai “variazioni nantu à u tema”. Pigliemu l’esempiu di voi chì vene in a buttrega di vetru:
Tu: Bon ghjornu
Glazer: Bon ghjornu
Tu: Vogliu un vetru iso, bassa emissione è pienu d’argon
Glazer: Can
U vetru ùn t’hà micca mentitu. Avete un vetru iso à bassa emissione (LOW-E), pienu d’argon, ma ùn vi hà micca dettu chì era film duru. Nantu à quellu vetru avemu Ug-1.8 è quandu si riempie d’argon 1.6. È vede in a tavula quale sò i valori per u vetru à bassa emissione cù film molle (4+16+4 LOW-E SOFT FILM). Ddu valore, ancu senza argon hè Ug-1.3, chì hè megliu cà film duru cù argon, è u prezzu hè menu. Se quellu vetru hè ancu pienu d’argon, uttene Ug-1.1. È quì ghjunghjemu à a situazione induve l’argon significa assai. Stu valore di Ug-1.1 hè u valore necessariu in a maiò parte di e lege di l’Europa Occidentale chì trattanu di a regulazione di sta zona, induve u vetru hè purtatu in i limiti di i valori permessi è cusì pò esse usatu in l’industria di a custruzione. Allora l’argon hè accusatu micca tantu per l’insulazione, cum’è a maiò parte di a ghjente pensa, ma perchè l’argon hè veramente un gasu neutru - micca aggressivu cum’è l’aria. A film chì si trova in u vetru (trà dui strati) hè basatu annantu à l’ossidu d’aluminiu, è se quellu spaziu ùn hè micca pienu d’argon, hè simplicemente erosionatu cù u tempu da l’aria ordinaria è sparisce, perdendu cusì l’insulazione è i so valori chì avemu avutu à u principiu.
Inoltre, ci sò difensori chì, cum’è argumentu per ùn aghjunghje l’argon, citanu u fattu chì l’argon “fuga” fora di u vetru cù u tempu, vale à dì chì sparisce è paghemu per u riempimentu di argon per nunda. Questu hè veru, ma solu parzialmente. A quantità di perdita d’argon dipende da u fabricatore di vetru, cusì per a cooperazione duvete sceglie cumpagnie chì anu un certificatu chì a perdita di argon ùn hè micca più grande di 3% per 10 anni. Questu significa chì in 10 anni ùn perderemu più di 3% di argon, è sta perdita hè praticamente insignificante è in situazioni reali, l’argon sopravvive à u vetru.
Ci sò ancu varianti induve i vetri sò pieni di criptone, ma questu hè fattu s’ellu hè necessariu di ottene un insulamentu megliu cù vetri più fini, ma questu ùn serà micca u nostru tema avà.
Prestemu attente à sta cumminazione di vetru. Allora 4+16+4 FILM LOW-E SOFT. U so valore hè Ug-1.1. Questu significa chì in l’invernu, 22% di calore va fora, invece di 56%, ma in l’estiu, 63% di calore entra. Una grande mellura annantu à u vetru iso regular, ma un picculu cambiamentu in u fattore g.
Le liggi quì sò soprattuttu basati nantu à u valore Ug, chì si riferisce à a perdita di calore in l’invernu, ma a ghjente certamente volenu u cunfortu di usu in l’estiu, induve ùn volenu chì u calore entre in a stanza. Dunque, SOLAR 4+16+4 FLOT hè statu fattu, induve e caratteristiche restanu identiche à 4+16+4 LOW-E SOFT FILM hè stata ridutta in a stanza in l’estate, ma l’entrata di u calore hè stata ridotta in a stanza. 42%. Questu hè u limitu minimu in u duminiu di vetru trasparenti. Tutti l’altri riduzioni è migliurà in i fatturi Ug è g cumincianu à esse riflessi in a trasparenza di u vetru (cunnisciutu ancu com’è vetru senza tinta). Questa cumminazione hè a cumminazione di più alta qualità di vetri trasparenti, cù u fattu chì avemu sempre dui strati di vetru.
Vetru à trè strati
Avemu pocu à pocu à una cunclusione, è ùn hà micca da sustene un vicinu riccu chì dice: “Aghju pusatu i finestri triple-glazed più caru nantu à a mo casa. Ùn hè micca megliu cà quellu “.

Fiattura5 - Modellu di finestra triplu pannellu
Riturnemu à a tavula1_ è fighjemu i valori chì u vetru triple-layer hà. Hè ugh-1.8è Mr-1.7, è avemu ottinutu nantu à a doppia strata1.3è1.1è per assai menu soldi, perchè tali vetru hè assai più prezzu di u vetru triple-layer.
Chì avemu fattu cù u triple glazing ? Avemu fattu a finestra / porta più difficiuli, avemu risuscitatu u prezzu …. è fattu un pruduttu peghju.
Aspetta. Pò esse aghjuntu ancu quì film soft, argon, etc.
Si pò. Si pigliamu4+16Argon +4+16+4LOW-E. In questu casu averemu Ug-0,8è u fattore g hè quasi u listessu60%(nunda di speciale).
A mellura massima cù vetri triple strati, chì pudemu avè, hè una cumminazione di:
Solar4+16Argon +4+16+4LOW-E. Allora avemu ug-0.6, è u percentuale di l’input di calore hè sottu40%.
Passemu à…
Conclusioni:
Se avete lettu cù cura u testu precedente è seguitu a tabella di i valori di i fatturi fiancu à fiancu, a cunclusione cristallizzerà digià in qualchì locu, in quantu à tutta a storia di i vetri.

Vetru à dui strati à bassa emissione, cù un film molle, pienu d’argon hè una cumminazione chì hè megliu, è assai più assequible, cà u vetru ordinariu di trè strati. Un benefiziu supplementu hè ** sash illuminatu **, chì estende a vita di a finestra.
Stu fattu causa dubbiu trà e persone in prima, è quelli chì ùn capiscenu micca a tecnulugia di fabricazione di vetru (è chì capiscenu sempre tuttu), facilmente si innamoranu di i dolci discorsu di e persone chì u so compitu hè di riduce a lista di stock.
Iè, ma ci sò ancu vetri à trè strati chì cù una certa cumminazione furniscenu caratteristiche megliu cà 4+16+4LOW-E SOFT FILM!?
Iè, ci sò. Esistinu, ma u so prezzu hè incomparabilmente più altu ch’è ciò chì tali vetru riesce à furnisce, è questu hè u puntu. Diciaremu chì in tali casi u prezzu di vetru (per m2) aumenta esponenzialmente in relazione à a qualità ottenuta.
Ottieni 4+16+4LOW-E SOFT FILM!
P.S.
Pudete esse sorpresu da u fattu:
Ùn puderete micca verificà per voi stessu quale vetru avete! Ci hè un detector di vetru chì pò dì s’ellu avete un vetru doppiu vetru regulare o qualchì vetru premium cù una film, ma custa uni pochi centu / milla euro. Ci hè un metudu chì pò esse realizatu in u laboratoriu, ma quale altru prima piglia a finestra à u laboratoriu, paga u prezzu di a prova, è poi l’installa nantu à a casa o appartamentu.
Ci prutegemu scegliendu una cumpagnia verificata è ben cunnisciuta cù quale cooperemu, perchè ùn paga micca per ghjucà cun fiducia. Ùn vale a pena per a polizia di l’edificazioni in Austria per urdinà di caccià i finestri da l’edificazioni o di cambià u sistema di pruduzzione è stallazione digià stabilitu.
Se sceglite u vetru per una nova falegnameria, verificate e nostre finestre di legnu, finestre di legnu-aluminiu o invià dimensioni per quota.