Un arbre hè custituitu da vasi, steli, rami è foglie. U troncu rapprisenta a massa principale di l’arbulu è compone 50–90 % di a so cubatura; venature è rami custituiscenu massi di legnu 10–50 %.

Parti basi di l’arburu

Ci sò e seguenti parti basi in un arbre: core, pith, cambium è scorza. A cortezza hè a parte esterna di l’arbulu, chì hè distintamente distinta da u core. Trà l’cortezza è a molla ci hè un anellu finu, chì ùn hè micca visibile à l’occhiu nudu è hè chjamatu cambium. I celluli di u cambium, per via di a divisione, ogni annu si separanu i celluli di u cori in u troncu di l’arburu, è i celluli di scorcia à l’esternu di l’arbulu. Siccomu u cambium emana più cellule di cori cà i celuli di scorcia, ci sò assai più cori cà l’corteza.

U core hè a parte più preziosa di l’arbulu; si trova trà u core è a cortezza. U core hè situatu in u centru di l’arbulu. Hè custituitu di tissutu morbidu è poroso, chì hà proprietà meccaniche assai debuli. Quandu ci sò cori in tavulini, latti o travi, allora stu materiale si chjappà cù u tempu. Dunque, per parechji elementi più impurtanti, a prisenza di u core in u materiale ùn hè micca permessa.

Trè taglii principali di legnu

A rapprisintazioni curretta di u legnu pò esse ottenuta quandu hè osservatu in trè sezioni: transversale, radiale è tangente.

Section transversale hè quella diretta à l’assi di l’arburu, sezione radiale và longu à l’arbulu, passendu per u core, è tangente hè quellu chì và longu à l’arburu fora di u core (fig. 1).

Trè sezioni principali di legnu: tangenziale, radiale è trasversale

Fig. 1. Trè taglii principali di legnu: 1 - tangenziali; 2 - radiale; 3 — transversale.

Anni, legnu prima è tardu

In a seccione trasversale di l’arbulu, ponu vede i circles, chì crescenu da u centru à a periferia, è chì sò chjamati anelli annuali (anni). Ogni anellu annuale hè custituitu da una capa interna è una capa esterna. A capa interna hè chjamata legnu iniziale, è a capa esterna legnu tardiu. U primu lignu hè furmatu in primavera, è tardu - in l’estiu. U primu lignu hè poroso, hè custituitu di tissuti cavu, l’acqua passa per ellu cù sustanzi minerali dissoluti, chì sò necessarii per a nutrizione di l’arbulu. U legnu tardu hè custituitu da cellule cù pareti grossi chì sò purtatori di proprietà meccaniche.

Raggi core nantu à sezioni trasversali, radiali è tangenziali di lignu

Fig. 2. Raghji core nantu à sezzioni trasversali, radiali è tangenziali: 1 - cortezza; 2 - caratteru; 3 ​​​​— anni; 4 - core; 5 è 6 - raggi di core largu.

In a seccione radiale, i strati annuali sò veduti in forma di linii longitudinali dritti, in a sezione tangenziale - in forma di linee curve curve.

Core Rays

In a sezione trasversale, radiale è tangenziale, accantu à i strati annuali, pudete ancu vede core rays (Fig. 2). Nantu à a seccione trasversale, anu a forma di strisce strette, nantu à a seccione tangenziali - linii scuri cù estremità ristrette. I raghji core sò usati per cunduce l’acqua è l’aria à traversu u troncu di l’arbulu in a direzzione trasversale, è ancu per almacenà nutrienti di riserva. U numaru di raghji core in diversi tipi di legnu hè diversu è hè di circa 3000 à 1 cm2 in pinu, è 143000 in spruce. In spezie coniferi, i raghji core occupanu 3 - 10 %, è in l’arburi caduci 9 - 36% di u voluminu di massa di lignu.

I raghji core sò custituiti da cellule, chì anu una bassa forza meccanica, per via di quale aumentanu a splitting di u legnu.

Colorazioni di core è divisione di spezie di legnu

In certi tipi di legnu, p.e. spots bianchi o marroni ponu esse vistu nantu à a sezione trasversale di l’aulinu, u betulu, u tassu, u cavedellu è u carpino. Questi spots sò causati da insetti o ghiacciate chì dannu u cambium, è sò chjamati core spots. Queste tinte di core reducenu a forza meccanica di u legnu. Tutti i tipi di legnu pò esse divisu in quattru gruppi:

  1. Spezie sacre (quercia, noce, acacia bianca, pinu, cedru, larice, etc.);
  2. Spezie cù legnu maturu (faghju, tigliu, spruce, abete, abete siberiano è caucasicu ordinariu, etc.);
  3. Specia cù core è durame maturu (frêne, orme, etc.);
  4. Espèces volumineuses (bouleau, tremble, aulne noir et blanc, charme, érable, châtaignier sauvage, érable, etc.).

Core, alburnu è tile

In e spezie di legnu, a parte centrale di culore più scuru hè chjamata core, è a parte di culore più chjaru hè chjamata stem. In u casu di spezie di legnu cù un cornu maturu, a parti cintrali di a seccione hè carattarizata da una quantità di umidità più bassa chì a parti perifèrica. In un arbulu crescente, l’albura serve per cunduce l’acqua è accumule nutrienti. In certi spezie di legnu, una doppia sapwood pò esse vistu in a seccione trasversale. Il ne s’agit là que du stade initial de la pourriture du bois causée par des fungi spéciaux qui détruisent le bois.

A forza meccanica di l’albura ùn difiere micca da u core, ma hè pocu resistente à a putrefazione. Cù u crescita di l’arbulu, l’alfuru si move gradualmente in u core. In u prucessu di sta transizione, in i navi di spezie frondose, è in a trachea di i coniferi, appariscenu escursioni speciali, chjamate tiles, è e cavità è l’involucri di e cellule sò pieni di materiali cellulari è extractivi.

Tiles riempie l’elementi di u core, facendu pocu permeable à i liquidi. Per quessa, srcica hè utilizatu per fà barili, cisterna di lignu, etc. À u listessu tempu, u core chì cuntene tile hè assai difficiuli di impregnate cù antiseptichi. Questu hè ancu appiicatu à u faghju, chì hà un core falsu, creatu da u risultatu di l’arbulu infettatu cù fungi chì u distrughjenu durante a so crescita.

Per cuntinuà u tema, vede l’articuli nantu à umidità di legnu è asciugatura di lignu naturali. Sè vo site à pianificà una nova falegnameria, verificate finestre di legnu persunalizati o mandate una richiesta di quotazione.