**Nota d’archiviu è di sicurità impurtante: ** U testu conserva e divisioni storichi, i prucessi è i rivindicazioni di l’articulu originale. Ùn rapprisenta micca una specificazione attuale di rivestimentu, una raccomandazione di selezzione o struzzioni di travagliu. A cumpusizioni di u produttu, a cumpatibilità di u substratu, l’emissioni, a tossicità, l’infiammabilità, a proprietà di u focu, a prutezzione persunale, a ventilazione, l’applicazione è l’eliminazione deve esse verificata in a scheda tecnica applicabile, a scheda di dati di sicurezza è a documentazione di u fabricatore. A cura particulari hè necessariu cù solventi, sprays, pigmenti di piombo è cromati è vechji revestimenti.

I prudutti storichi è i rivindicazioni citati in u testu ùn sò micca presentati cum’è materiali attuali di Savo Kusić. Per u cuntestu attuale, vede pittura è vernice è carta di tonalità RAL.

Divisione basica di fondi

Questi sò sustanzi chì, dopu esse appiicati à a superficia, lascianu una fina capa decorativa o protettiva (o i dui). Ciò chì hè necessariu da questi agenti hè: una bona plasticità, chì permette di ottene un revestimentu uniforme, aderenza perfetta à u sustrato, vita di serviziu raghjone è solidità di u culore. Clasificamu l’agenti coloranti sicondu i sustanzi chì li custituiscenu.

Pittura à l’acqua

I vernici à l’acqua utilizanu l’acqua cum’è solvente. Sò faciuli d’applicà è siccà rapidamente (circa 2 ore). U so usu specifichi hè u culore di u mortar è u cimentu.

U latte di calce, chì hè ottenutu da a dissoluzione di calce spenta, hè utilizatu per a tintura ecunomica, ma hè resistente: se l’avemu frettu ancu pocu, si sfracicà. I pitture di chalk, chì sò bè ​​​​accettati nantu à u gesso, ma micca nantu à gypsum è putty, sò raramenti usati per via di a so vita curta o per una mala accettazione nantu à u sustrato. Pudemu stabilizzà i culori di calce un pocu di più cù qualchi induritori. Una certa gamma di culori pò esse ottenuta aghjunghjendu altri tinti solubili in acqua.

Gypsum è pitture à base di cola ùn sò micca i più resistenti à l’eliminazione è li usemu solu per stanze. I facemu cù un tipu speziale di gypsum powder chì avemu impastatu è dissolve in acqua, è ligà cù cola. A cola di cellulosa hè a più usata, per via di a so praticità, in Ijuska. Dopu à umidificà in l’acqua per un pocu tempu, avemu un mischju di pasta più o menu grossu. Una varietà di culori sò facilmente ottenuti aduprendu pitture in vinile à l’acqua. Gypsum è u gesso basatu in cola ùn ponu micca esse appiicati à vechji strati. Prima di una nova pittura, duvemu, se u sustrato hè gesso, sguassate cù una spugna umida finu à ghjunghje à u gessu nudu. Se u sustrato hè gesso, hè ancu necessariu di scrape wet.

Tempera o culori d’acqua chì ùn ponu esse lavati formanu un film assai resistente quandu si secca. Ma u filmu vene à u cuntattu cù l’acqua. Nanzu, sti culori sò stati ligati da u calore cù una cola speciale. Oghje, però, ricorremu à i prudutti pronti. I vechji strati di tempera ponu esse ricuperati almenu una volta, ma s’ellu hè necessariu per arrivà à u gesso, deve esse scraped off. I culori d’acqua lavabile sò certamenti prudutti chì duvemu dà a massima fiducia. Puderanu esse appiicati à una larga varietà di materiali (qualsiasi tipu di gesso, è ancu di legnu) è sò fatti in una larga gamma di culori. formanu facilmente una capa resistente à l’acqua è à a friczione, ùn permettenu micca chì i muri “respiranu”. I strati novi ponu esse appiicati nantu à u vechju pittura dopu solu lavà a superficia. L’ultimi culori di stu tipu utilizanu u titaniu biancu cum’è u pigmentu principale è a resina sintetica cum’è l’aglutinante. I vernici à l’acqua per l’applicazione interna sò ligeramente diffirenti da quelli per l’usu esternu in a qualità di l’aglutinante (in ordine, vinile è acrilicu) è pigmentu, in u primu casu più brillanti, in u sicondu, estremamente resistente à a luce. In ogni casu, i culori di l’acqua per l’usu di l’esternu di l’edificazioni ponu ancu esse usatu per stanzi interni, ma micca l’altru.

Lacche

Lacquers utilizanu diverse sustanzi com’è solventi, chì evaporanu più veloce o più lento. Sò usati principarmenti per copre superfici di lignu o metalli, nantu à quale formanu una capa assai resistente, impermeable à l’acqua. I vernici chjaru sò quelli chì, quandu appiicati à una superficia, permettenu di vede u sustrato. I vernici pigmentati, invece, lascianu una film culurita. L’esmalte hè un tipu speciale di vernice chì dà una capa di superficia brillanti.

Sposta da a natura di diversi cumpunenti, distinguemu parechje categurie di vernici. Fatty Yakovi sò basati nantu à olii volatili (a maiò spessu oliu di lino bollita) è resine naturali. Adupranu a trementina cum’è solvente è secca in sei ore à u più prestu. I vernici incolori di stu tipu sò soprattuttu usati per copre u legnu, chì hè cusì prutettu, ma i vini caratteristiche, fibri, restanu visibili. I pigmenti chì sò parti di u cupertura, culurite Iakov sò “zinc biancu” è “titanium biancu”, cù l’aghjuntu di pitture oliu spiciali pè ottene una selezzione maiò di parechji culori. In più di vernice di legnu è ferru (metallu), sti vernici sò spessu appiicati per ottene superfici impermeabili nantu à i muri esterni è interni. I vernici sintetici sò fatti di resine sintetiche, cù o senza addizzioni di olii naturali dissoluti in solventi appropritati. Ch’ella sia vernici incolori o smalti, anu a listessa applicazione cum’è vernici grassi, da quale si differenzianu in quantu sò più resistenti à l’umidità è l’agenti atmosferichi, è si seccanu in un tempu più cortu (circa trè ore).

I vernici à base d’alcohol sò suluzioni di resine speciale (tipu copal) in alcolu. E vernici incolori è smalti ùn sò micca usati per dà l’ultime “manu” ma solu com’è una basa perchè dà risultati mediocre.

I vernici di nitrocellulose cuntenenu, in più di solventi speciali, sustanzi plastificanti naturali è artificiali è resine. A so caratteristica basica hè chì s’evaporanu (seccanu) in u più brevi tempu pussibule (in circa 30 mminutes) è chì formanu una capa estremamente fina. Per questu causa, sò più spessu appiicati per spraying invece di brushing (sò venduti in buttigli spray). Sò largamente usati per a pittura di metalli, è dà boni risultati nantu à u legnu è i sustrati di muru più cumuni.

Smalti à l’acqua simplificà i picculi travaglii di lacca perchè ùn anu micca bisognu di preparazione previa cù culori di basa (culori di basa). È u fattu chì ùn anu micca bisognu di solventi spiciali, ma pò esse dissolutu cù l’acqua ordinaria, ùn hè micca un picculu vantaghju. In quantu à a resistenza, a brillanza è a durabilità, ùn sò micca peggiu di l’esmalti tradiziunali.

Laca per email da l’articulu storicu 

Pitture è vernici protettivi

Pinturi protettivi è vernici anu da prutege e superfici nantu à quale sò appiicati è cusì ottene una bona cunservazione di u materiale. Quasi ogni prublema di canning pò esse risolta cù u pruduttu ghjustu.

I vernici impermeabili, cum’è quelli basati in silicone, sò liquidi trasparenti chì pruteggenu e superfici da l’umidità è ùn cambianu micca u so aspettu. Sò spessu appiicati à i muri esterni.

Vacques a base di poliester e poliuretano formano una capa protettiva trasparente nantu à u legnu chì hè impermeable à l’acqua è abbastanza resistente à i graffi. Sò usati per pavimenti in legnu è cornici di finestra, porte è in generale, u travagliu di legnu esternu.

Pinture antibacteriale, antiparasita è fungicida prutege micca solu u legnu, ma ancu qualsiasi altre materiale (gesso, cimentu, petra, brique) da l’attacchi di parassiti. Ùn sò micca tossichi è ùn ponu esse lavati da a pioggia.

Le pitture anti-salitra sò applicate cù una spazzola à i muri dannighjati da u salnitru. Prima ci vole à pulisce i muri bè cù una spazzola. Servinu com’è una basa per a pittura, a stallazione di carta da parati o altri rivestimenti murali.

Infine, mencionemu chì ci sò ancu vernici non inflammabili chì prutegge u legnu è altri materiali inflammabili da i periculi di u focu. Puderanu esse aduprati per impediscenu un focu più grande per via di un cortu circuitu, un cigarette scurdatu, etc. Sò appiicati in una strata nantu à una decima di millimetru grossu nantu à legnu, cartone, plywood, masonite. In cuntattu cù u focu, a pintura crea un tipu di scuma solida chì impedisce à u focu di entra in cuntattu cù u materiale nantu à quale a pintura hè appiicata. Un altru tipu di macchia di legnu ignifugatu reagisce per impedisce a carbonizazione (carbonizazione) è priservà e proprietà meccaniche di u legnu.

Pitture è vernici da un articulu storicu 

Mezzi per a preparazione di u sustrato

L’agenti di preparazione sò vernici chì sò appiicati cù una spazzola cum’è u primu mantellu nantu à a superficia per riceve megliu i seguenti, finitura »coats«. Puderanu esse:

-pitture isolanti, chì ugualizzanu a porosità di u sustrato (gesso, legnu) è impediscenu l’apparizione di macchie quandu a pittura hè finita per via di una diversa assorbimentu;

-pitture primarie per l’amori di legnu, cum’è a cementite è altri chì riempienu i pori di u lignu è creanu una superficia liscia per a vernice più tardi,

-pitture anticorrosive sò applicate à u metallu per prevene a ruggine.

Per questu scopu, fora di u miniu di piombo classicu (ossidu di piombo) in l’oliu Ian, i prudutti sintetici cù pigmenti basati in cromu è ossidu di ferru sò spessu usati, u vantaghju di quale hè chì si seccanu assai più veloce. Ci hè ancu prudutti chì si seccanu ancu più veloce - in una ora di mediu, Lavate i culori di primariu permettenu una megliu ricezione di vernici nantu à u metale, è sò necessarii cum’è un primu mantellu nantu à metalli galvanizzati, chì altrimenti ùn puderanu micca riceve una capa di vernice ordinariu.