U più grande nemicu di i finestri è di a falegnameria esterna di legnu ùn hè micca l’acqua, ma u sole.
Ancu a falegnameria di PVC hà da cumbatte u sole. Se i profili di PVC sò cattivi, a falegnameria pò giallu, deforme cù u tempu - chì hè per quessa chì i rebars sò posti in falegnameria PVC - è diventanu più fragili.
Per d ’altra banda, u legnu incollatu da parechji strati, vale à dì i profili laminati, ùn hà micca prublema di curvatura, ma u vernice esternu deve esse di alta qualità è appiicata bè.
Chì hè a carpenteria esterna rivestita?
U vernice à base d’acqua per l’usu esternu hè custituitu da a prima capa, vale à dì a fundazione, chì cuntene un insulatore per a prutezzione di l’acqua è u sole è un impregnant chì prutegge da insetti è fungi. Quandu s’applicanu, penetranu in profonda è prutegge u legnu. L’altri dui o trè strati sò topcoats chì cuntenenu i più inhibitori UV, chì u so compitu principale hè di prutege u legnu da i raghji UV.
U vernice à l’acqua hè diluita cù l’acqua durante a vernice, cusì ci hè spessu dubbitu chì a pioggia pò lavà u legnu. Chì ùn hè micca veru. Dès qu’il sèche à la surface du bois, le vernis devient imperméable et l’eau ne peut plus pénétrer dans le bois.

Perchè u sole hè un prublema più grande ch’è l’acqua?
A risposta hè in a prima frase di stu testu. Nunda hè immune à u sole. A plastica diventa fragile è crepa, ancu a gomma, i culori sbiadisce (ricurdate di l’ombrelli di spiaggia), crepe di tela, facciate sbiadisce …
Com’è tuttu u restu, a falegnameria in legnu deve esse prutetta bè da u sole. Sta tecnulugia hè cumplessa perchè deve prutege u legnu quantu pussibule, è à u stessu tempu permettenu di respira è, cum’è qualsiasi materiale, espansione in l’estiu è cuntrate in l’invernu.
Quandu u legnu hè trattatu cù vernici, i strati di finitura deve cuntene inhibitori UV chì cumbattenu u sole. U sole li porta cù u tempu, cusì i strati finali deve esse appiicati u più grossu pussibule per chì ci sò quant’è inhibitori pussibule è per chì e superfici esterne ponu resistà à a radiazione solare per u più longu pussibule.
E tecnulugia varienu trà i fabricatori. In certi casi, l’impregnante è l’insulatore sò appiicati per separatamente, dopu a pintura è a capa finale, ma u principiu di prutezzione ferma u listessu. I tecnulugichi dibattenu ancu oghje nantu à quale tecnulugia hè megliu, ma ùn avemu micca trattatu quì.
Cumu l’inhibitori UV pruteghjanu a finitura?
A prutezzione UV hè soprattuttu in a capa superiore, è menu in a fundazione. I verniciatori sapemu chì u top coat hà un culore di albicocca - questu hè u culore di l’inhibitori chì prutegge a basa è a pintura da a decadenza. Quandu a capa si secca, diventa completamente trasparente.
A tecnulugia aduprata in a cumpagnia Savo Kusić implica rivestimenti fatti nantu à a basa di pigmenti di origine inorganica. Sò assai più resistenti à a radiazione UV cà i pigmenti d’origine organica utilizati per a tintura di mobili interni.
I culori di legnu ponu esse mischiati?
Se un culore, vale à dì una macchia destinata à l’usu internu, hè stata aghjunta à u vernice finali per l’usu esternu, travaglià per un pezzu, finu à chì l’inhibitori UV sguassate. Allora i raghji di u sole agiscenu nantu à u pigmentu d’urigine urgànicu è scumpressanu u culore. I ligami doppiu in u pigmentu organicu sò rotti da l’azzione di i raghji di u sole; per esempiu, a mogano diventa fragile dopu un certu tempu.
I più inhibitori si trovanu in i strati finali perchè sò i primi à esse esposti à u sole, ma ci sò ancu in a fundazione, vale à dì a prima capa. Dunque, l’impregnante deve esse destinatu à l’usu esternu. Deve cuntene pigmenti di origine inorganica, perchè a radiazione UV hà un effettu assai più debule nantu à elli è ùn pò micca decompone.
Un tipu di pigmenti inorganici sò l’ossidi di ferru, vale à dì a ruggine. I pruduttori prucede rust cù certi prucessi tecnologichi è à certe temperature è cusì ottene u culore nìvuru, ocra, diverse sfumature di rossu è variazioni simili. A caratteristica di i pigmenti ottenuti da stu prucessu hè chì mantene a stabilità di u culore in u tempu.
Una di queste varianti hè u chjamatu Bayer feroxy. Hè un gruppu speciale di cumposti utilizati per a tintura più fine, u béton, a custruzzione è l’industria di legnu.
Quandu u cliente richiede un culore chì ùn hè micca in u sistema standard RAL, ma deve esse coordinatu cù u mobili o a facciata esistenti, l’ombra deve esse “torciata” manualmente. I verniciatori soprattuttu ùn piace micca stu travagliu, perchè esige un gran numaru di sfumature d’acqua, d’oliu è di nitro. I vernici destinati à l’usu esternu sò sempre mischiati cù vernice per l’usu esternu, perchè solu quelli chì cuntenenu l’inhibitori UV citati.

Ci sò tacchi universali, ma quelli chì sò destinati à l’usu internu ùn sò micca per un usu esternu. S’elli sò usati fora, u culore svanisce digià dopu à un annu.
Quandu i finestri sò trattati cù vernici à l’acqua, l’inhibitori UV si trovanu in a fundazione, ma soprattuttu in i strati finali perchè sò a prima prutezzione da u sole. Hè per quessa chì a capa finale di vernice hà un culore “cremosu”, chì sparisce durante l’asciugatura è diventa trasparente, perchè u culore da a prima capa pò esse vistu attraversu.
Cumu a pusizione di a finestra influenza a durabilità di u revestimentu?
A perdita di l’inhibitore hè più notevule nantu à i finestri di u latu di a casa chì hè più espostu à u sole. Nant’à i finestri di u latu nordu, induve u sole ùn ghjunghje micca, o nantu à e porte di fronte incassate induve i raghji ùn cascanu micca, questu effettu ùn apparisce micca in u listessu modu.
Quandu i finestri di lignu duveranu esse ridipinti?
Se i finestri sò nantu à u latu sudu, induve ci hè più sole, dopu à quanti anni deve esse ripintati? Ùn ci hè micca una regula sola. Dipende da u latu di a finestra è quantu a radiazione UV ghjunghje.
Se u vernice hè di bona qualità è a prucedura hè seguita, i pruduttori generalmente dà una garanzia di cinque anni nantu à u vernice. Ci sò pruduttori chì dà una guaranzia di finu à deci anni, ma cù a cundizione chì u cliente applica manualmente una nova capa di vernice à a finestra una o duie volte à l’annu.
Perchè a custruzzione di a finestra è l’applicazione di vernice sò impurtanti?
U gradu di danni à a finestra annantu à l’anni dipende assai da a custruzzione stessa. Hè impurtante chì e superfici di a finestra sò inclinate in modu chì l’acqua ùn stà micca nantu à elli.
Se i strati finali di vernice sò pocu appiicati o i vernici cuntenenu pocu inhibitore UV, l’inhibitori sguassate rapidamente sottu l’influenza di l’UV è i cracke appariscenu nantu à u vernice. Se u fondu di u fondu di a finestra ùn hà micca un angulu suffirenziu, è tutta l’acqua chì scorri da a finestra passa sopra, a pintura cascarà in quellu locu prima.
Riassuntu
U sole agisce nantu à u vernice, l’inhibitori UV s’usanu è u vernice si crepa quandu a superficia s’indebulisce. Se a custruzzione di a finestra hè male, l’acqua hè ritenuta, penetra à traversu i cracke è u legnu hè praticamente lasciatu senza prutezzione.
Hè per quessa chì hè più impurtante chì i strati finali sò appiicati parechje volte è chì ogni strata hè u più grossa pussibule. Questu pò esse fattu solu da vernici bè furmati, perchè u vernice hè in un statu di liquidu è fughje o scorri da a superficia. Le verniseur applique donc le vernis sur une fine bordure entre une couche suffisamment épaisse et un glissement.
Ogni passu deve esse rispettu, ma malgradu tutti i punti in u prucessu, u fattore umanu resta, chì determina micca solu s’ellu sò cumpiiti, ma ancu quantu sò cumpiiti.
Se a prutezzione permanente di a falegnameria esterna hè impurtante per voi, fate un ochju à i nostri finestre di legnu, porte di fronte o cuntattateci per prevenzioni è cunsiglii.