Oghje, Savo Kusić hè focu annantu à finestre di legnu, finestre di legnu-aluminiu, finestri persunalizati, porta è richieste di quotazione. Stu testu ferma cum’è un archiviu tecnicu è ùn hè micca un’offerta di cuncepimentu geotecnicu, teste di laboratori o terreni.

Fasi di materiali in a terra

A terra hè custituita da trè fasi: solidu, liquidu è gasu. A fase solida hè rapprisintata da particelle solide, acqua liquida, è a fase gasosa da l’aire chjusu o vapore d’acqua in i pori di a terra. Certi tipi di terra pò esse cumposti da una, duie o trè fasi, chì significa chì a terra pò esse un sistema di una fase, duie fasi o trifasi. E proprietà fisiche di u tarrenu dipendenu da e fasi individuali. A terra incoherente, cum’è a sabbia o ghiaia completamente secca, hè custituita da una sola fase - particeddi solidi. L’aria chì esiste in i pori di quella terra ùn hè micca chjusu è ùn si oppone micca à u muvimentu di particeddi solidi, perchè ùn pò micca esse cunsideratu una fase. A terra coherente umida sopra u nivellu di l’acqua di terra, chì hè custituitu di particeddi solidi è pori chjusi, pienu d’acqua è in parte di aria o vapor d’acqua, hè a terra di u sistema trifase. In u casu di solidi in muvimentu, l’acqua è l’aria in i pori di a terra sò opposti à u stessu tempu. U tarrenu sottu à u nivellu di l’acqua sotterranea, chì i pori sò cumplettamente pieni d’acqua, cusì chì ùn ci hè micca aria o vapore d’acqua in elli, hè un sistema di dui fasi. U tarrenu in i strati più profondi hè presumitu chì hè un sistema di dui fasi, perchè l’aria chjusa in i pori di a terra à una prufundità maiò ùn hà micca un effettu significativu nantu à e so proprietà fisiche, chì in questu casu sò determinate da e proprietà di e fasi solidi è liquidi.

Composizione granulometrica

L’ingredienti solidi di a terra sò minerali o materia urganica di diverse dimensioni, chì varieghja da grandi ciottoli è blocchi, a dimensione di centinaie è millaie di millimetri à a dimensione di una molécula. Comu sapete, una molècula hè un milionesimu di millimetru, un millimicron. A dimensione più chjuca di solidi di a terra hè cunsiderata cum’è 20 mo microni.
A dimensione di particeddi solidi di a terra hà una influenza assai grande nantu à e so proprietà fisiche. Questa grossità hè espressa da a cumpusizioni granulometrica, chì rapprisenta u rapportu di granuli individuali da e so parti di pesu à u pesu tutale di a terra. A divisione di a terra secondu a so cumpusizioni granulometrica hè diversa in parechji paesi. A nostra divisione hè a siguenti:

Divisione storica di a terra di granu grossu è di granu fini secondu a granulazione di particella

Limiti di dimensione di particella

Taglia2 mm- u cunfini trà a terra grossa è fina. Particelle solide di finu à2mmmostra l’aumentu capillari di l’acqua in a terra. U tarrenu grossu ùn hà micca capillarità. Taglia0,2 mm- cunfini trà sabbia grossa (sharp) è fine (morbida). Taglia0,02 mm- u limitu finu à quale i grani individuali in a terra ponu esse ricunnisciuti à l’occhiu nudu. Taglia0,002 mm- cunfini trà terra sciolta è argilla Taglia0,0002 mm- a fruntiera trà l’argilla è l’argilla colloidale. Ingredienti solidi di dimensioni sottu0,002 mmsò di grande influenza nantu à e proprietà fisiche di a terra. Questi ingredienti dannu a cohesionu à a terra, è si sò più chjuchi è più abbundanti in a terra, u più cohesive a terra hè. Tuttavia, a coesione di a terra dipende ancu da a cumpusizioni minerali di particeddi solidi più chjuchi0,002 mm. Sì sti particeddi sò furmati da a descomposizione di minerali assai duru cum’è quartz, allura a so coesione hè assai bassu o inesistente, è a so absorption d’acqua hè ancu relativamente bassu. Sì i particeddi sò sottu0,002 mmfurmati da a descomposizione di materiali argilla, tandu hannu pruprietà ubligatoriu chì sò tutti i più forti se i particeddi sò più chjuchi, mentri l ’acqua absorption di tali particeddi hè assai altu. A cumpusizioni granulometrica di u tarrenu furnisce dati impurtanti è affidabili nantu à alcune di e so proprietà fisiche. Se u tarrenu hè duminatu da particeddi di argilla di una dimensione sottu0,002 mm, tandu digià basatu nantu à chì si pò cuncludi chì tali terra hè plastica, coherente, hygroscopic, hà capillarità alta, bassa permeabilità è hà un angolo bassu di attritu internu. A cumpusizioni granulometrica di a terra hè rapprisintata da i linii di a cumpusizioni granulometrica (Fig.1).

Line granulometriche per sabbia di ghiaia, sabbia polverosa, polvera sabbiosa, terra argillosa è argilla

Sl.1- Linee di cumpusizioni granulometriche di a terra:1- sabbia di grava;2- sabbia polverosa;3- polvere di sabbia;4- terra argillosa;5- argilla

L’ordinate di e linee di cumpusizioni granulometriche mostranu a frazzioni di pesu di particeddi solidi più chjuchi di u diametru rapprisintatu da l’abscissa di u puntu datu. Per esempiu, in u puntu A di a linea4l’urdinata mostra chì ci hè92%dimensione di particella menu di2 mm, è chì i restanti8%taglia sopra2 mm.

Classificazione di a terra secondu a cumpusizioni granulometrica

I terreni chì cuntenenu particeddi solidi più grossi di 2 mm sò classificati secondu a divisione generale di a terra per cumpusizioni granulometrica, mostrata in a fig. 1. Fendu cusì, quellu chì hè più rapprisintatu in a terra hè aduttatu cum’è a frazzioni basica, mentri l’altri sò supplementari. Per esempiu, se a granulazione generale di u tarritoriu hè soprattuttu sabbia cù una quantità più chjuca di ghiaia, allora un tali terrenu hè classificatu cum’è sabbia di grava, mentre chì u cuntrariu seria ghiaia di sabbia. In a classificazione, pò ancu esse indicatu l’azzioni di fraccioni individuali in a terra. Per esempiu, se un terrenu cuntene 15% argilla, 45% polvera, 30% sabbia è 10% grava, pò esse classificatu cum’è un terrenu argilloso cù 15% argilla è 10% grava.
Tuttavia, per i terreni à grana fina chì cuntenenu particeddi solidi più chjuchi di 2 mm, a classificazione basata nantu à a so cumpusizioni granulometrica hè generalmente fatta secondu un diagramma triangulare. Ci hè parechje tali diagrammi, di quale avemu listessi u più basicu da l’Uffiziu di i Terreni di i Stati Uniti, fig. 2.

Diagramma di classificazione triangulare di terra secondu a proporzione di sabbia, polvera è argilla

Fig. 2 - Schema triangulare di l’Uffiziu US di u Terra

U diagramma hè custituitu da trè assi coordinati plegati in un triangulu equilateru, in quale ogni assi rapprisenta una frazione, vale à dì sabbia, polvera è argilla in % in pesu di tutta a massa di terra. A superficia di u diagrama hè divisa in zoni 10, ognuna di quale rapprisenta un tipu separatu di terra. Ogni latu di u triangulu rapprisenta una abscissa da quale l’ordinate parallele à l’altri dui abscissa sò elevate.
Ogni puntu in stu diagramma hà3coordenate chì rapprisentanu i percentuali listati3fraccioni in un terrenu datu è determinà u tipu di terra. Cusì, per esempiu, u puntu M nantu à u diagramma rapprisenta l’argilla. Hè ottinutu in u modu chì da u schema di a cumpusizioni granulometrica fig.1determinà e faczioni individuali, chì in questu casu seranu (linea4in fig.1):35%argilla,25%polvara,40%sabbia, induve a quantità di8%ghiaia trascurata postu chì ammonta à menu di10%. Questa classificazione si riferisce à e frazzioni di sabbia, polvera è ghiaia secondu a divisione americana, ma hè aduttatu cum’è tali per via di i valori cumparativi è l’esperienza chì hà cù una tale classificazione.

Gradu di irregolarità di a terra

Sicondu Allen Hazen, u gradu di irregolarità di a terra hè u rapportu (fig.3)

U=d60/ d10

induve d60diamitru di granu chì currisponde à l’ordinate60%, è d10 diamitru di granu currispundenti à l’urdinata10%. per U< 5 tlo je ravnomernog sastava,
per U =5-15a cumpusizioni di a terra hè moderatamente irregulare, per U>15u tarrenu hè di cumpusizioni irregolari. Quandu a linea di cumpusizioni granulometrica hè ripida, u valore di u gradu di irregolarità U hè chjuca, mentre chì per una linea plana hè grande. U valore più chjucu per U hè1. Se a linea di cumpusizioni granulometrica hè più piatta, u valore di U hè più altu. Per a sabbia hè di solitu U=1-15, per terreni argillosi U=10-90, ma in u casu di terreni cù cumpusizioni assai irregulari, U pò avè valori assai grande.

Determinazione gràfica di i diametri di granu caratteristici nantu à a linea granulometrica

Sl.3- Determinazione di u diamitru di granu d60è d10

Filtru regula

Sta regula hè basatu annantu à a cumpusizioni granulometrica di u filtru, u compitu di quale hè di riduce u gradiente idraulicu à u cuntattu trà a terra è a strata di drenaje di petra da a dimensione di granu di transizione, per impedisce u lavatu di particelle di terra chjuche da l’acqua di terra. E cundizioni basi chì a strata di filtru duveria scuntrà sò chì esse permeable à l’acqua è stabile. Ci hè parechje regule per a cumpusizioni di filtri, trà quale solu a regula di Terzaghi serà listata quì cum’è a più famosa.

A regula di Terzaghi

A regula di Terzaghi dice: A granulazione di u filtru deve esse tali chì i so granuli à a quantità15%parti in peso di tutta a massa di filtru (F15) esse u minimu4volte più grande di i particeddi di terra più grossi nantu à quale u filtru si trova (basi) à a quantità15%di parti in pesu di a basa (B15), senza esse più grande di4volte B85, chì hè a dimensione di i particeddi più chjuchi at85%parte di u pesu di a basa. Sta regula pò esse espressa da e relazioni: F15/B15>4è F15/B85< 4.
U primu rapportu assicura a permeabilità di l’acqua di u filtru, mentri u sicondu guarantisci a so stabilità. Line granulometriche di limite di a basa è filtru secondu a regula di Terzaghi

Sl.4- A regula filtru di Terzaghia

I particeddi più chjuchi è più grande di a basa sò presentati in fig.4linee di cunfini1è2. I linii di cunfini di u filtru sò3è4. Cundizione F15>4_B15_ hè rapprisintatu da u puntu a nantu à a linea di frontiera3, cundizione F15< 4_B85_ tačkom b na liniji 4.
Hè ricumandemu chì a linea di a cumpusizioni granulometrica di u filtru sia apprussimatamente parallela à a linea di a cumpusizioni granulometrica di a basa. Invece di dui linii estremi di a cumpusizioni granulometrica di a basa cum’è in a fig.4, pò esse una linea di granu mediu. In questu casu, i punti B15 è B85 sò nantu à a stessa linea (cum’è in fig.5). A maiò spessu, a diffarenza di granulazione trà a basa è a capa di drenaje hè cusì chì una zona di filtru ùn hè micca abbastanza per a transizione trà a basa è a capa. In questu casu, u filtru hè custituitu da parechje zoni di filtru, chì sò determinate secondu a listessa regula, finu à chì u granu più grande di u depositu di drenaje hè righjuntu.

Esempiu di specificazione di più strati di filtri trà a terra è a strata di drenaje

Sl.5- Esempiu di calculu di strati di filtru

E divisioni sopra, dimensioni limite è regule sò trasferite da una fonte storica è ùn sò micca un sustitutu per una classificazione geotecnica attuale, un rapportu di laboratoriu, un disignu di filtru o un pianu di rendiment. U sistema di terra è di drenaggiu attuale richiede campionamentu rappresentativu, teste adatte, verificazione di l’acqua sotterranea è di a superficia, l’erosione è a stabilità interna, è ancu una valutazione da un espertu autorizatu in cunfurmità cù i regolamenti applicabili è e cundizioni di u prugettu specificu.